Accapu di a redazione

Risuluzioni

Èccuci à l’orlu di un antru annu, cari amichi lettori !

Vi precu Salute è Pace è una bon’annata per voi è tutti i vostri cari ! Sò e duie cose e più bramate è ch’abbisugnemu u più, ùn hè vera ?

Pè u restu, a moda di e risuluzioni pare menu sparsa chì qualchi annu fà… puru, ghjè bè pè u cullettivu di prende qualchi risuluzione. À u nostr’ùmile livellu, e cose ponu cambià, u dettu pupulare a dice : u pocu face l’assai… Ammentemu quì une poche d’attitùdine chì ponu cambià u nostru cutidianu senza troppu sforzi dumandati è, cambiendu à u stu livellu, si cambia a vita dinù d’una famiglia, d’un quartieru, d’una cità, d’un paese… Parlemu solu di u lozzu. Ogni volta chè no andemu in i magazini, cumprà menu imballasgi, ghjè avè menu à ghjittà. Ogni volta chè no sbarrazzemu u tavulinu dopu pranzu, scartendu e buttiglie in vetru è l’imballasgi di plàsticu per depusitali dopu in l’empiilozzu verde o giallu, femu prò à l’ambiente. È sè no avemu un giardinettu, cumunu o no, fà un tufone in un locu scartatu, per lampà e buchje di pomi è altri bullitoghji, nutrisce a terra è impedisce à sti lozzi di merzisce in e nostre rumènzule dopu, impuzzichendu imballasgi chì puderìanu esse riciculati in i centri fatti apposti. Un terzu di i nostri lozzi ponu esse cusì riciculati. È ssi lozzi, detti fermentèvuli, cuntènenu trà 60 à 90 % d’acqua.… ùn truvate micca ch’ellu hè scimità di brusgià o di sottuterrà l’acqua, nò ? Mondu più chè una volta scartatu sti lozzi fermentèvuli, tuttu u restu si pò riciculà ! Tutt’ognunu deve fà pìcculi sforzi dinù da ùn cunsummà plàsticu, è pè u più sacchettini. U plàsticu hè un perìculu per l’Umanità ! 91 % di i plàstichi prudutti, ùn sò micca riciculati, face ch’elli finìscenu sottuterra ! Face solu 60 anni chì u mondu hà generalizatu a pruduzzione di plàsticu. Una pruduzzione tremenda : 9 milliardi di tunnellate di plàsticu hà finitu in e rumènzule dapoi l’annate 50 ! È cum’ellu hè impussìbule di sottuterralu o di brusgialu tuttu, hè una quantità fenumenale chì si ritrova in fondu di u mare… Solu 9 % di u plàsticu hè riciculatu è 12 % brusgiatu, u restu impuzzichisce l’oceani o a terra ! I disguasti nant’à a natura è l’animali sò tremendi. Acelli, mammiferi, pesci… u plàsticu si ritrova ancu ind’è u sangue di l’omi… Dìcenu i scientìfichi chì da quì à 25 anni, ci serà più plàsticu chè pesci in mare ! In 2050, 12 milliardi di tunnellate di plàsticu seranu sottuterra. È cum’ellu ci vole sèculi è sèculi perch’elli si strughjèssinu… In più, a metà di ssu plàsticu ghjove menu d’un annu, invece chì u ferame o u legnu per un dettu, sò materie chì ghjòvanu decine d’annate in a custruzzione. Vale à dì chì ssu plàsticu hè pruduttu per esse ghjittatu sùbitu. Ùn hè scemu ssu modu di funziunamentu ? L’Auropa riciculeghja 30 % di u plàsticu ch’ella cunsomma. A Francia 21 %. S’omu fecìa solu un pìcculu sforzu per cunsummane di menu, pè u più tutti sti sacchettini è sti prudutti ghjettèvuli… avvanzeremu. Dinù, s’omu cunsummava lucale, ferìa prò à l’artisgiani è l’agricultori, è ferìa prò à a natura, chì ssi prudutti ùn averìanu micca bisognu di viaghjà, cunsummèndusi energìa ! È ci sarebbe menu imballasgi. Allora, site pronti à fà sti sforzi ? •

Fabiana Giovannini.