Scempiu silenziosu

Dapoi 14 anni, senza chì a pupulazione mundiale ne sapessi nunda, ogni ghjornu in u golfu di u Mèssicu, 300 à 700 bariglioni di petroliu si spàrghjenu in mare. È nimu ùn sà cumu pianta ssu scempiu. Hè una catastrofa peghju chì quella di u Deepwater Horizon ch’avìa fattu 11 morti in 2010 è 17 feriti, è sparsu 780 millioni di litri di petroliu ind’è l’oceanu, tumbendu centinaie di mammiferi è d’acelli marini, arruinèndusi lochi magnìfichi è una biodiversità preziosa cum’è e mangròvie di a Luisiana… Una splusione avìa pruvucatu una pèrdita di petroliu à 1500 metri di prufundezza è ci hè vulsutu mesi è mesi da pudè tuppà u tufone. Puru, ci hè peghju dunque. Dapoi 14 anni, u sfundamentu di una piattaforma petruliera à 20 chilòmetri di a Luisiana lascia scappà torna centinaie di bariglioni di petroliu à u ghjornu. È nimu ùn ne sà nunda. In u 2004, l’uraganu Ivan si strughje a piattaforma Taylor Energy Company ch’appartene à i sud Coreani. Un trafalamentu sottu mare si porta i capi di bucatura. Sei sò stati lucalizati è riparati, l’altri nò. in 2005, vènenu torna à ingattivisce a situazione l’uragani Katrina è Rita è l’omi decìdenu tandu d’ùn pruvà più à circà, dunque à rimbuccà i tufoni… vale à dì làscianu spàrghjesi u petroliu in mare, forse sperendu ch’ellu pianti da per ellu.

Pàrenu fole ! In fatti, a scelta di circà petroliu in ssi lochi periculosi hè quantu à vulè tirassi palle in capu. In quantu à a cumunicazione, a si fàcenu à a zitta è a muta… L’affare hè rivelata in 2010 in grazia à l’associi. Sò ONG chì circhendu à infurmassi soprabulendu i lochi di a catastrofa di u Deepwater Horizon, scòprenu d’altre stese di petroliu in mare… Taylor Energy nega è cuntinueghja à piattà l’affare, spiechendu ch’ella hà rigulatu u prublema. Ma omu s’accorge in furia chì a catastrofa cuntinueghja è u guvernu americanu lancia un inchiesta. U lobby di l’energìe fussile operaghja cù disprezzu è senza vergogna. U mondu di a finanza si ghjoca di e legge è e cunvenzioni di prutezzioni marìttime è liturale. Donald Trump vene d’allargà a pussibilità di ricerca petruliera à 90% di u liturale di e coste americane, allora chì Barack Obama avìa limitatu ssa ricerca à 6% di e coste. I Stati di a Califurnìa, a Florida, o di Washington sò sott’à a minaccia allora ch’elli sò i Stati i più tocchi da l’uragani. Ci vole veramente à esse scemi ! Nant’à 1000 pozzi di petroliu, ci sò una vintina d’accidenti à l’annu cù ribocchi ch’ùn si ponu cuntrullà, dinùnzianu l’associi di l’ambiente. Hè un disastru micca solu per l’ambiente di u golfu di u Mèssicu è i Stati Uniti chì cunnòscenu quì a peghju catastrofa di a so storia. In u stessu tempu, l’Agenzia Internaziunale di l’Energìa privene ch’anu da aumentà torna l’emissioni di gaz à effettu di serra di l’energìa in 2018. Avìanu già aumentatu in 2017 invece di calà. Gaz, petroliu, carbone raprisèntanu un quartu di l’emissioni di gaz à effettu di serra di a pianetta. Vale à dì ch’ellu s’hà da ingattivisce torna u riscaldimentu climàticu. Per pudè stà sott’à u livellu di perìculu di 1,5 gradi, ci vole à calà l’emissioni di gaz à effettu di serra di 45% da quì à u 2030 per raportu à u 2010. Ss’ingaggiamenti dèbuli ùn sò micca rispettati. Invece di stà sott’à 1,5 gradi, risichemu di francà i 3 gradi. Vale à dì a morte di a vita cum’è a cunniscimu oghje.

Dìu, aiutàteci !

Fabiana Giovannini.