Accapu di a reddazzione

U Padduc disprezzatu

U cutidianu di stu luni 4 di marzu dice ciò chè no dinunziemu dapoi un pezzu : l’ìsula hè runzicata da l’urbanisazione ! Secondu à l’Insee, a cunsumazione di i spàzii naturali anu cresciutu di 14 %, è ghjè a più alta crèscita di Francia ! Nant’à u Cuntinentu sta crèscita hè di a metà : 7,6 %. Ghjè dì quant’ella hè un prublema in Corsica l’artificialisazione di u fundariu ! A càusa, dice l’Insee, sò e custruzzioni chì raprisèntenu « i dui terzi di l’artificialisazione di i spàzii naturali, agrìculi è furesteri » ! Secondu à l’Agreste, u serviziu di a statìstica à u ministeru di l’agricultura, 56 % di i novi prupietarii di u fundariu agrìculu ùn sò micca agricultori. Vale à dì sò in perìculu i spàzii stratègichi agrìculi, è cù elli a nostra autunumìa alimentaria ! Nant’à duie pàgine Corse-Matin spieca u fenòmenu. U nùmaru di e residenze secundàrie ùn fàcenu chè cresce. Sta crèscita hè torna a più alta di Francia, quasi 30 % (28,8 %) purtandu u livellu di e residenze secundàrie à 54 % di l’alloghji, contr’à una mediana francese di 11 % ! Ciò ch’ellu ùn dice l’artìculu ghjè ch’in certe cumune di u purtivechjacciu o di a Balagna, stu livellu pò cresce sin’à 70 % è più ! Secondu à a Safer, u mercatu di u fundariu in Corsica hè cresciutu di 131 % dapoi l’adopru di u Padduc in 2015. In 2022, raprisentava 357 millioni per 3477 èttari di terre. U presidente di l’Agenzia di l’accunciamentu durèvule, l’Urbanìsimu è l’Energìa (AUE) di a Cullettività di Corsica, Julien Paolini, dice ellu : « Ùn ci hè micca statu l’effeti ch’omu aspettava parte di u Padduc »… è rigretta : « hè un bonu documentu, un veru prugettu di sucietà chì tratta frà altru d’accunciamentu di u territoriu, ma e so urientazioni regulamentàrie ùn sò state abbastanza messe in ballu ». È cumu si face què ? A colpa ùn hè quella di u Padduc ! Lighjite puru amichi lettori in pàgina 10 di stu nùmaru d’Arritti, una ghjurista chì si lamenta di u custatu chì solu a sanzione pò impone una bona appiecazione di a lege. Lascieremu fà quantu tempu ? U Padduc hè un documentu disprezzatu è ancu assai ch’ellu ci hè ! S’ellu ùn ci era micca, omu pò dumandassi à chì puntu ne sarìamu oghje di l’arficialisazione di i nostri spàzii naturali, agrìculi è furesteri ! In 2020, rifendu a càrtula di i spàzii agrìculi, perdìamu già più di 3000 èttari di terre di forte putenziale agrìculu. Da 105.000 èttari previsti in u Padduc, ch’era già un livellu mìnimu per ghjunghje à l’autunumìa alimentaria in 2040, cascàvamu à 101.844 èttari ! Vale à dì chì noi, naziunalisti, avemu abbandunatu senza riagisce ssi spàzii à l’urbanisazione ! Custruzzioni da tutte e mamme è strade ci anu arrubatu i scopi ecunòmichi di u Padduc. Stu parapiglia è tene di e càrtule hà permessu dinù à parechji curnachjoni di prufittane per pone permessi di custruìsce à buzeffa nant’à spàzzi agrìculi, ma dinù nant’à spàzii naturali è ancu spàzii rimarchèvuli ! Nè u cuntrollu di legalità, nè a Cullettività di Corsica, anu purtatu lagnanza in ghjustizia. U Padduc hè una direttiva territuriale d’accunciamentu di u territoriu, un documentu chì quadra u sviluppu. Un « veru prugettu di sucietà » ma sè ùn simu capaci di difende i so obbiettivi… miràculi ùn ci ne serà micca. È cuntinueremu à bramà senza fà nunda l’appiecazione di e lege in Corsica ! Basta basta ! •

Fabiana Giovannini.