U pientu di e balene

L’associu Sea Sheperd (pastore di u mare) di u militente eculugista australianu Paul Watson si batte dapoi 40 anni per difende u mare. Dapoi 12 anni cunduce parechje campagne di lotta in l’oceanu australe per difende e balene è i mammiferi marini. Hà cusì dichjaratu a guerra à a flotta giappunese, a più criminale di u mondu cù a so attività illegale. 1035 balene è una cinquantina d’altre spècie minacciate èranu tombu tutti l’anni. Cù i so battelli è u so documentariu « i ghjustizierii di i mari », l’associu hà corsu à pressu à i balinieri per circà d’impedìsceli di caccighjà. Azzioni mondu periculose di pettu à battelloni più putenti è più ràpidi.

Ma a so determinazione era a so forza, è tutti l’anni crescia in putenza l’associu, cumprèndusi battelli più sodi è più veloci. In u frà tempu dinù, u travagliu pulìticu li hà permessu di fà calà i quota di pesca, malgratu i tràmpali è l’aiutu di l’Americani à i Giappunesi.

In grazia à Sea Sheperd a vita di 6000 balene hè stata risparmiata è solu 10 rorcali cumuni nant’à 500 prumessi à a morte sò stati tombi in 10 anni. Sea Sheperd hè u peghju nemicu di i balinieri ch’anu persu cusì decine di millioni di dòllari. Ma ssa lotta hè di più in più diffìciule chì i balinieri giappunesi anu un appoghju militare cù una surveglienza sattèlita per prevene l’intervenzioni di i battelli di Sea Sheperd. Anu dinù ottenutu i balinieri una zona di pesca più grande, è dunque più diffìciule à cuttighjà. I Stati Uniti, a Nuvella Zelanda, l’Australia sustènenu u Giappone chì prevede di mandà l’armata à prutege i balinieri… Di pettu à ssi mezi smisurati, Sea Sheperd deve fà una scelta diffìciule. Mette in perìculu i so aderenti è spende di più in più soldi senza pudè ottene risultati migliurati ? O circa d’agisce altrimente ?

Cusì, l’associu hà decisu d’ùn micca mandà battelli in l’oceanu australe quist’annu. U guvernu australianu s’hè appughjatu nant’à Sea Sheperd per ùn piglià e so rispunsabilità,

serà oghje à ellu di fà rispettà e so pròpie legge è u drittu internaziunale! «Avemu purtatu a prova in 12 anni chè no pudemu fà appiecà u drittu cù pochi mezi malgratu a resistenza di parechji guverni » dice Sea Sheperd. «I nostri sforzi anu messu i tràmpali à i balinieri giappunesi ma dinù nurvegiani, danesi o islandesi.

Ùn pianteremu sin’à ch’ella sìa interdetta ssa caccia à a balena… avemu impeditu e caccie for’di lege dinù in Àfrica uccidentale o in e riserve di i Galapagos, da a Sicilia sin’à u Panamà. Avemu nettatu u mare da centinaie di tunnellate di plàsticu è di e rete abbandunate è sopratuttu avemu mustratu à u mondu ciò chì una mannata di militenti appassiunati è curagiosi èranu capaci di fà. Circheremu d’agisce altrimente… è di sparghje d’una manera più efficace a nostra flotta… Sè l’oceani mòrenu, mureremu ancu noi » dice Paul Watson.

O s’elli pudìanu avè ssa vuluntà i guverni di u mundu!

Ma malgratu u curagiu di militenti determinati, u pientu di e balene ùn anu finitu di fassi sente.

 

Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – U pientu di e balene

Les commentaires sont fermés.