365 ghjorni à mumenti, chì u ghjurnalista spurtivu Christophe Gleizes hè imprigiunatu in Algeria. Arrestatu di maghju 2024, piazzatu sott’à cuntrollu ghjudiziariu, pò incarceratu dapoi ghjugnu 2025, hè statu cundannatu à 7 anni di prigiò per « apologia di u terrorìsimu ». U putere algerianu li rimprova cuntatti cù autunumisti amazirghi… Travagliendu pè i siti So Foot è Society, Christophe Gleizes hè cunsideratu cum’un specialista di u futbolu africanu. Hà scrittu frà altru nant’à a spluttazione di i giòvani africani in u ghjocu à pallò. Quand’ellu hè statu arrestatu, fecia un riportu nant’à a Jeunesse Sportive de Kabylie, u club u più titulatu d’Algeria. Hè dinù u club di l’Amazirghi, i berberi algeriani chì rivendichèghjanu a ricunniscenza di a so identità, a so lingua, a so cultura, è dunque un sìmbulu forte pè l’Amazirghi. U ghjurnalista hè vìttima di u cunflittu pulìticu trà Amazirghi è putere algerianu. Arrestazioni, prigiuneri pulìtichi, cundanne à a morte, tortura, a ripressione hè tremenda contr’à i cabili in Algeria.
24 morti, frà i quali trè zitelli, è una cinquantina di feriti. Hè u bilanciu tremendu di l’attacca di droni è missili rùssii in Kyiv ssu 13 di maghju 2026. 675 droni è 65 missili secondu à Kyiv. A maiò parte sò stati strutti da a difesa aeriana ucrainiana, ma quelli ch’a si sò francati cuntinuèghjanu a strage umana. L’Ucràiniani anu rispostu cù droni mandati in Moscù : 3 morti è 12 feriti. Ssa guerra hè una stirpera. Ramentemu chì l’agressione rùssia contr’à l’Ucràina hè a più grave violazione di u drittu internaziunale è di a Càrtula di e Nazioni Unite dapoi decine d’anni in Auropa.

61 anni dopu à a so chjusura, a mina di tigliu di Cànari hè infine securizata. Ci hè vulsutu tempu è soldi da mette infine in securità u munumentu ch’hà scrittu una parte di a stòria industriale di a Corsica. Parechje decine di morti … u perìculu di u tigliu era puru cunnisciutu dapoi u principiu di u XIXèsimu sèculu ma l’usina hà apertu è l’impiecati ùn sò micca stati prutetti… A spluttazione industriale hà duratu quasi 20 anni da u 1948 à u 1965. 41 anni s’omu conta a so spluttazione artisgianale principiata in u 1924. Omancu 1500 personi ci anu travagliatu.

6 punti… hè ciò ch’hà mancatu à u Sporting Club di Bastia per mantènesi in Lega prufessiunale 2. È solu 3 puntucci da pudè esse richjappatu… N’hà persu quantu è tantu cù e sanzioni di a Lega francese… È cum’ellu ùn basta micca, principierà torna cù sanzioni u campiunatu di Lega 3 : dui macci d’interdizzione à u pùblicu, vale à dì un mese sanu di scontri cunfiscati, è un macciu attempatu… U bugettu hè calatu dinù, è sò i ghjucatori i più sìmbòlichi chì ne pàcanu u prezzu : i cuntratti di u guardianu Placide, u capitanu Vincent è u capitanu di a difesa Guidi ùn sò micca rinuvellati… Dinù u coach Reginald Ray. Gativu tempu pè i turchini.
64 punti… l’AC Aiacciu, ellu, hè campione di Regiunale 2 dopu à una bella stagione… Falatu di cinque divisioni, hà pigliatu u so longu caminu di rinàscita… è finisce dunque primu di u so campiunatu quist’annu. Ma serà longa a strada…
In quantu à u Gazelec, ferma à a mediana di a classìfica di u so gruppu di a Naziunale 3.
U sfundamentu di i club bastiacciu è aiaccini hè dinù un disastru pè a Squadra Corsa è a raprisentazione internaziunale di u ghjocu à pallò corsu. Hè finitu per un tempu di parlà di a ricunniscenza di u nostru futbolu è a so accettazione à u senu di a Federazione Internaziunale di ghjocu à pallò cù l’#acceptcorsicainuefa •








