Fatma Hassouna hè una ghjurnalista fottograffa palestiniana. Vulìa dà un visu à i palestiniani tombi in Gasà, cuntà u so cutidianu di guerra sott’à e bombe. Pigliava in fottò e vite marturiate. Messa in cuntattu cù a realisatrice franco iraniane interdetta d’andà in Gasà, Sepideh Farsi, avìanu treminduie decisu di cullaburà inseme per fà un documentariu. Fatma avìa 25 anni. Hè morta cù deci membri di a so famiglia, frà i quali a so surella in cinta. Hè a 157a ghjurnalista tomba in Gasà, ma sò più di dui centu secondu associ di ghjurnalisti indipendenti.
Fatma hè morta u lindumane d’una grande gioia per ella. Venìa d’amparà chì u so documentariu era prugrammatu à u Festivale di Cannes, in grazia à a fundazione ACID chì sustene i realisatori è l’aiuta à prumove un sinemà indipendente. Put your soul on your hand and walk hè u nome di u documentariu. Metti a to ànima nant’à a to mani è marchja. Hè ciò ch’ella fecìa Fatma. Marchjava. Pruvava di stà arritta ind’è l’infernu di Gasà. Dava a parulla à ssu pòpulu martoriu. S’impegnava appressu à i cinnini, per aiutali à suppurtà i traumatìsimi di a guerra, urganizendu un rifugiu ind’una scola induv’ella avìa messu in ballu attelli di scrittura. Hè cusì ch’ella hà scuntratu Moutaz, u so fidanzatu… L’amore nasce ancu sott’à e bombe…
« A chjamavu Fatem perch’è ghjè cusì ch’ella s’era prisentata quandu simu state messe in cuntattu da un rifugiatu palestinianu in u Caire » conta Sepideh Farsi. « Fatma pigliava assai rìsichi per ghjunghje à parlami, era sempre in traccia di circà i retali da chè no pòssimu chjamacci ».
Fatma era diplumata multimèdia di a Facultà di Scienze appiecate di l’Università di Gasà. Hà cullaburatu cù parechje stampe, frà altru The Guardian. S’hè fatta cunnosce da e so mostre è e so publicazioni. Dapoi u 7 d’ottobre di u 2023 è l’interdizzione di l’entrate di i ghjurnalisti stranieri in Gasà, Fatma hè diventata « l’ochju di Gasà », cuntendu u so cutidianu di destruzzione, l’evacuazioni imposte, e bombe, i morti, l’intarri, è a vita chì malgratu tuttu cuntinueghja, a distribuzzione d’acqua, di nutritura, i zitelli chì ghjòcanu mezu à e ruine… U 13 di ghjennaghju 2024, già 13 membri di a so famiglia èranu stati tombi sott’à e bombe israeliane. Stu 16 d’aprile, Fatma more cù 10 altri membri di a famiglia. Sola a so mamma ferma viva. Fatma duvìa maritassi u lindumane, è Sepideh Farsi circava à falla sorte di Gasà da ch’ella possi vene prisentà u so filmu in Cannes. « Veneraghju in Cannes ma mi ci vole à vultà in Gasà, un vogliu micca lascià Gasà » avìa dettu Fatma.
U 15 d’aprile, publicava nant’à u so retale Instagram a so ùltima story. Un ciuttà di sole nant’à Gasà. « Ghjè a prima attrachjata dapoi un tempu » avìa scrittu a giuvanotta…
« Credu veramente chì e fottò sò un arma. U mo apparechju hè un fucile. M’accade suvente di dì à amichi, fieghja cum’elli mèttenu palle in i fucili, eiu mettu una carta memoria ind’è u mo apparechju. Cù què possu cambià u mondu. Possu difèndemi. Possu mustrà ciò chì m’accade à mè è à l’altri… »
« Eccu a mo cità dopu à 18 mesi di cunflittu brutale… Ogni locu amatu hè diventatu un grande viotu… una cità di murtuloni » si lamentava torna Fatma.
U so visu ferma per sempre sìmbulu di curagiu è di resilienza. O Diu fate ch’ella finisce sta guerra ! •








