U raportu di a Cummissione indipendente nant’à l’incestu è e viulenze sessuale fatte à i zitelli (Ciivise) hè statu publicatu di nuvembre 2023. Ciò ch’ellu hà scupertu è dinunziatu hè tremendu. 165.000 zitelli sò vìttimi di viulenze sessuale ogni annu. 5,4 millioni di donne è d’omi sò stati vìttimi in a so zitellina. L’impunità di l’agressori è l’assenza di sustegnu suciale à e vìttime costa ogni annu 9,7 milliardi d’àuri di spese pùbliche à a sucietà. Dui terzi di stu maringottu sò cunsequenze à longu andà nant’à a salute di e vìttime.
U raportu hà fattu 82 preconisazioni per sorte di u denegu è pruvà di curà u male. Hè nata tamanta speranza tandu pè e vìttime… Eppò nunda… È hè statu rinviatu u ghjùdice Durand chì n’era u presidente, segnu di ssu denecu chì cuntinueghja. Parechje regioni anu creatu Ciivise regiunale, e Criivise, per cuntinuà à strutturà a lotta. In Corsica, sta Criivise hè sott’à a rispunsabilità di u duttore Hatem Ballé. L’associ cum’è Mouv’enfants pròvanu anch’elli à scumbatte contr’à ssu fragellu… ma mezi, ci n’hè pocu è micca, è tràmpali assai.
È oghje, di l’82 preconisazioni, a sucietà si n’hè scurdata… L’associu Papillon a dice megliu chè mè in qualchi parolla :
« Ogni annu, in Francia, 165.000 zitelli sò vìttimi di viulenze sessuale. 165.000. Un nùmaru chì si leghje troppu in fùria. Un nùmaru ch’omu sente ogni tantu à l’infurmazioni, ma ch’ùn ascultemu più. Un nùmaru chì passa… pò si sguassa. Allora pruvemu altrimente, 165.000 zitelli, ghjè cum’è sè tutti l’abitanti d’una cità cum’è Tulò èranu vìttimi di furzature o d’agressioni sessuale. Tutta una cità. Carrughji sani di zitellina ferita. Scole piene di zitelli ch’omu ùn hà micca prutettu. Un zitellu tutte e trè minute, altru sciffru tremendu. Quand’è vo averete compiu di leghje ste duie righe, un zitellu averà capiciuttatu ind’una rialità ch’ellu ùn capisce ancu, ind’una paura ch’ùn saperà mancu numinà, ind’un secretu ch’omu li dumanderà di tènesi. Eccu ciò ch’ellu vole dì, un zitellu tutte e trè minute. Perch’è ssi sciffri chè no cunniscimu ùn pruvuchèghjanu micca u trasaltu ch’elli duverìanu pruvucà ? Perch’è una sucietà capace di cummòvesi da colpu per tante cose, si ferma imbatustita di fronte à a viulenza fatta à i zitelli ? Po dassi perchè sse viulenze scummòdenu. Perchè custrìnghjenu à fighjà à tempu troppu vicinu, è troppu luntanu in ciò chì fonda a nostra sucietà ch’omu puderebbe smutulà. Po dassi perchè esìstenu suvente induve omu preferise crede ch’elle ùn esìstenu micca. Allora, omu svia u sguardu. Femu cum’è s’ella era una fatalità di più. Cum’è sè ùn si pudia fà nunda. Ssi sciffri dèvenu puru ribumbà cum’è un urgenza naziunale. Un urgenza ch’ùn dumanda micca solatimente emuzione, ma dinù curagiu. U curagiu d’agisce. Perch’è per via di a stòria, una sucietà ùn si ghjudicheghja micca à i so discorsi, ma à i so atti è à ssi sciffri ch’omu banalizeghja. Quantu zitelli ci volerà torna, quantu ci volerà annate, da chì ssi sciffri ùn sìanu più solu statìstiche… è divèntinu infine un elettrotoccu ? »
Di pettu à l’incestu, solu 1 % di l’agressori sò ghjudicati. È di pettu à e viulenze sessuale contr’à i zitelli, solu 3 % di l’agressori dèvenu risponde à a ghjustizia. Ci toccà à luttà contr’à ss’impunità. Ci tocca à furmà a ghjente à luttà contr’à sse viulenze immonde, accumpagnà e vìttime, scumbatte contr’à i blocchimi amministrativi, ghjurìdichi è pulìtichi, è contr’à i tràmpali stituziunali per fà d’« un sistema chì si prutegge » un sistema chì prutegge a zitellina. •








