Ucràinia, un annu

Scumpientu è timori

U 24 di ferraghju di u 2022, e truppe rùssie entràvanu in Ucràinia. Un annu dopu, si conta centunaie di millaie di morti, altretanti feriti è millioni di ghjente spiazzata. U paese hè un campu di rùvine, Auropa è Stati Uniti mèttenu mani in stacca per ùn cascà in un terzu cunflittu mundiale. À chì ne simu un annu dopu in tèrmine di bilanciu ?

 

Cum’è tutte e guerre di territoriu ci hè un tale scumpientu ch’ùn si pò quantificà u nùmaru precisu di vìttime. Si ferà u contu macabru dopu, in i libri di stòria…

Per avà, si stima à omancu 400.000 i morti da parte è manca. 100.000 suldati ucrainiani sarèbbenu morti, è 200.000 suldati rùssii ! Ci sarebbe dinù decine di millaie di morti civili. 75.000 nunda chè in a cità martòriu di Marioupol. Frà quessi sò centunaie di zitelli.

 

Si stima dinù à quasi 65.000 i crìmine di guerra. Assassinii, furzature, torture, arrubu di zitelli è guai da tutte e mamme… u pòpulu ucrainianu hè un pòpulu martòriu. Sò dinù sei millioni d’esiliati ch’anu abbandunatu tuttu. Pè u più donne cù zitelli, i babbi firmèndusi per arrulassi ind’è l’armata è difende u paese… Un paese struttu, cità quasi smarite, casali sfundati, ecunumìa è imprese dinù, infrastrutture strutte, tutte l’attività sò frinate. Ste suffrenze ùn dèvenu micca facci scurdà tutti sti ghjòvani rùssii ch’anu persu a vita anch’elli per andà à tumbà cucini è fratelli… Nanzu à sta guerra fora di u Donbass, l’Ucrainiani scambiàvanu cù i Rùssii culturalmente è ecunumicamente, di manera fraterna. Mondu avìanu parenti stallati in Russìa è viciversa. Tutte e guerre sò stùpide è immonde, questa quì hè u peghju cunflittu dapoi a seconda guerra mundiale cù decine di millioni di ghjente à soffre.

 

I scopi di Poutine sò sprufundati. Vulìa pigliassi l’Ucràinia in quattru è quattr’ottu, addebulisce l’Otan è l’Unione Aurupea. Risultatu : hè statu custrettu à u rinculu nant’à u terrenu è e terre ch’ellu vulìa cunquistà sò campi di ruvine chì dumanderanu milliardi è milliardi pè a ricustruzzione. Puliticamente, l’Otan ùn hè mai stata più forte è l’Unione Aurupea anch’ella, più unita chè mai. Oghje Poutine hè capace à perde ancu u Donbass è a Crimea ch’ellu vulìa cunfurtà rùssii ! A so armata chì mondu pensava frà e più putente di a pianetta, hà persu di a so supèrbia. Sottusviluppata, sottu furnimentata, mal’avviata… s’hè inticciata di pettu à l’armata d’un paese ch’ùn esiste micca secondu à u Kremlin ! Invece l’Ucrainiani anu sparsu un patriottìsimu strasurdinariu, pronti à more è à tumbà per difende u mìnimu metru quadratu di tarra, cù a so armata, ma dinù cù centunaie di citatini arrulati per appughjala ! Tènenu caru a so bandera, a so cultura, a so ghjente, a so tarra. Cumu ùn puderìanu micca esse una nazione ? Poutine s’hè sbagliatu nant’à tuttu ! Hè ciò ch’hà permessu à l’Aurupeani è l’Americani à porghje aiutu cù sempre più arme è munizioni. È ci hè vulsutu solu un mese à l’Ucràinia per fà piantà l’avvanzata rùssia à l’Este è à u Sudu induv’elli èranu entruti.

 

L’armata rùssia ùn hà riesciutu à piglià Kyiv. Hè statu un fiascu tamantu ch’hà datu di più forza è fiatu à l’Ucràinia cù certi fatti di glòria, cum’è u bastimente amirale Moskva affundatu in mare o u ponte Poutine struttu in Crimea… A so resistenza in Marioupol o oghje in Bakhmout testimunieghja u so curagiu. Di sittembre scorsu anu presu a contr’offensiva è ripigliatu cità cum’è Kherson. Poutine hè statu ublicatu di mubilizà 300.000 omi in più. U cunflittu hà fattu di più morti in un annu pè i Rùssii chì l’Afghanistan in deci anni ! Oghje cù l’inguernu i 1500 chilòmetri di fronte sò firmati ma a lotta hè accanita, à rombu di canoni, di droni, è di battaglie di carrughji cum’è in Bakhmout.

Cumu pò finisce sta guerra ? Un fiascu rùssiu impremurisce u mondu nant’à u perìculu nucleariu. Un fiascu ucrainianu purterebbe sempre più l’avvanzata rùssia à l’Ueste minacciendu Pulogna è Moldavìa. Neguziazioni ? Cù i crìmine di guerra di Butcha, Izioum, Kherson, Marioupol… cumu attavulassi ? A pace pare bella più chè luntana… •

F.G.

 

Per sustene l’associu Solidarité Corse-Ukraine

Chèques à adresser à Solidarité Corse-Ukraine – Lotissement l’Oliveraie, Trova – 20167 Alata
Virement sur le compte : IBAN FR76 1027 8091 0800 0202 8030 140 / BIC CMCI FR 2A
En ligne sur www.move.corsica