Lingua Corsa

I belli prugetti di Parlemu Corsu

U cullettivu Parlemu Corsu hà datu una cunferenza di stampa stu 26 d’aprile, da prisentà i so prugetti à prò di a lingua corsa. U so presidente, Micheli Leccia, hè statu sceltu da a Cullettività di Corsica per purtà a fiara ulìmpica. Una ricunniscenza pè u travagliu fattu dapoi 17 anni pè a sucietà corsa.

 

 

Parlemu Corsu vole oghje « francà una tappa… Oramai, vulemu fà azzioni più pirenni ch’ani da pirmetta una irrigazioni di a sucità di modu cuntìnuu ».

Si tratta di mette in òpera prugetti « à u sirviziu d’un pianu sucitali ».

Cusì 10 prugetti sò stati cuncepiti in sfarenti dumìnii « iducativu, artigianali, i ziteddi, i maiori, a tradizioni (i fieri) è a mudernità (internet) ».

« Sei sò dighjà in cor’di rialisazioni : rubutiscola, Fieralingua, Furmànima, Nutr’IA, Pulinumìa, a Currilingua. Trè pinsemu di pudè cuncritizali (ci travaddemu sempri) : in Cima, Idial’mondu, Chì si faci ? Unu ferma solu una idea par avà… cù una fòrmula chì duvarìa cambià : Furmalonga. Ci ingagiemu à fà un puntu rigulari à nantu à l’avanza d’inghji prugettu », spieca Micheli Leccia.

U scopu di ssi prugetti hè di pudè sparghje l’usu di a nostra lingua u più pussìbule. U cullettivu brama di tuccà « millai di parsoni cù una visibilità maiori. Hè sicura chì ssa nova andatura ùn firmarà micca senza cunsiquenzi à nantu à a sucità. Participeghja à una dinàmica intratinuta d’altrondi da a corsa sulidaria “A Currilingua”, chì faci participà dighjà tutti i sittori di a sucità ».

« Nisun prugettu ricevi suvvanzioni. Hè a Currilingua chì ci pirmetti par avà di falli avanzà » precisa torna Micheli Leccia chì s’impremurisce di vede « a noscia lingua in gattiva saluta. Ma agì si pò sempri. À cantu à Parlemu Corsu l’iniziativi individuali o assuciativi ùn màncani micca. Ci voli à riescia oramai à avè un accostu più glubali » dice u militente di a lingua.

U scopu di Parlemu Corsu ferma un statutu di cuufficialità « par valurizà a lingua è par uttena meza cunsidarèvuli à u sirviziu d’una pulìtica ambiziosa, binifiziendu d’un appoghju ghjurìdicu ». Ma aspettandu, ci tocca à sparghje a lingua corsa per parà a « mancanza d’unu statutu sòlidu è par appruntà u tarrenu pà u ghjornu ch’è no u strapparemu ».

I prugetti messi in ballu oghje prupònenu attelli, immersione o risorsa « par nutrì » i bisogni di cumunicazione, di traduzzione, o di furmazione, o torna da rende visìbule u corsu in ogni locu (signalètica) è per cursisà u spàziu da « pruducia cursòfoni ».

Torna un impegnu maiò per u cullettivu chì adunisce ghjente cù u scopu di custruisce una sucietà bislingua.

« Rializà ’ssi 10 prugetta hè par no primurdiali. Cuntemu tandu di renda contu di a so ivuluzioni par vìa di cunfarenzi spicìfichi à inghjunu di ‘ssi prugetta ».

Arritti ne rivenerà à parlà. •

F.G.