Pràtica di a lingua

Lingua corsa, càusa sacra per tutti i Corsi ?

Perchè, per certe categurie di suvvenzioni date da a CdC è secondu i settori, ùn ci puderebbe èsseci un ingagiamentu murale, è ancu pràticu, d’aduprà a lingua corsa ?

Si toccà à fà una Chjama sulenna à u pòpulu dicènduli : prima tocca à noi tutti, prima tocca à voi di parlà corsu. • « Hè capace Gilles Simeoni di vende bibbie à Daech » hà dettu Ghjuvan Carlu Orsucci… Ch’ellu sia capace di vende a lingua corsa à i Corsi !

 

Aquistione di a cuufficialità piglia un’ andatura assai impurtante, è gira à un rapportu di forze trà Statu francese è Culletività di Corsica. In quant’à i media francesi, li piàcenu à incalcà iss’affare. A cuufficialità hè di sicuru un arnese di prima trinca da sustene è spannà a lingua. S’ella hè capita, basterebbe ? È s’ellu ùn hè micca scioltu à cort’andà u capatoghju, cosa si pò fà oghje senza sta misura ghjuridica ?

 

Chì pò fà a cuufficialità, s’ellu ùn s’impegna micca u pòpulu ? «10 % d’elevi scritti in lingua corsa in liceu, par esempiu, ùn mi pari micca ch’ellu sia u risultatu di i cumplotti di a Francia contr’à no. Hè una cunsiquenza duvuta à l’aspettu facultativu, ma hè dinò u risultatu d’una visioni abbastanza spartuta in Corsica, sia ind’è i parenti, sia di modu generali in a sucità, è chì voli chì u fattu di praticà u corsu ùn fussi micca impurtanti », dice Marcu Biancarelli indè A Piazzetta. Ghjuvan Francè Bernardini và in u listessu sensu. Parla ellu di «manque d’appétence pour la langue corse », aghjustendu: «Nous n’avons pas besoin de millions d’euros pour redonner l’envie de parler le corse. Il faut arrêter de se cacher derrière les refus de l’État ».

 

Oghje, senza aspettà a cuufficialità, cosa hè chì impedisce chì e nutizie di Via Stella spechjèssinu un veru bislinguìsimu, postu chì ne hè a CdC meza patrona, per via di i so finanzamenti. Dicia un certu Claude Marchand, Direttore di i prugrammi à FR3 in u 1984: «La langue corse est utilisée n’importe comment sur l’antenne de FR3. Il y a eu des abus. Nous travaillons actuellement à un recadrage. Il n’est pas possible de continuer à donner des informations intéressant tout le monde, […] dans une autre langue que le français ».

Ci vuleria sempre à sottumèttesi à ciò ch’ellu dicia u Sgiò Marchand? O mette in pràtica sùbbitu sùbbitu l’articulu 22 di u prugettu vutatu da l’Assemblea : « I stazioni è i canali pùblichi sò attenti à rispittà u principiu di scelta lìbara di una o quidd’altra lingua ufficiali in a presa di parolla di l’auditori o di i spitatori. »

Ch’ elli sianu tradutti in corsu l’atti ufficiali, pocu preme, s’ella ùn hè più parlata a lingua da u populu.

 

Una chjama sulenne. Perchè, per certe categurie di suvvenzioni date da a CdC è secondu i settori, ùn ci puderebbe èsseci un ingagiamentu murale, è ancu pràticu, d’aduprà a lingua corsa ?

Ma, sopra tuttu, accantu à tutte e misure, quelle già pigliate o quelle da piglià, senza abbandunà a rivindincazione di a cuufficialità, ùn ci puderebbe èsseci una chjama sulenne da u più altu livellu di a CdC vale à dì da u Presidente di l’Esecutivu: lingua corsa, càusa sacra per tutti i Corsi.

« Finchè i corsi n’averanu micca sta vulintà cullettiva, tutti inseme, di dì : a nostra lingua l’emu da mantene, l’emu da salvà, a lingua hà da more, a lingua hè cundannata, è a prima cundanna vene di i corsi stessi »3, dice Dumenicu Antone Geronimi in un filmettu fattu da l’Associu Omi è Lochi.

U scopu serebbe… di dì : “ùn aspettemu miràculi. U primu passu, u passu u più impurtante, tocca à noi tutti à fallu. À ogni Corsu di sèntesi rispunsèvule di a salvezza di a lingua, parlèndula in ogni occasione, è moltu più, tramendèndula à figlioli è figliulini… Chì tutt’ognunu, in manera individuale, si sentessi dipusitariu di un brusgiulu di issu patrimoniu cumunu è cullettivu… È di fà di manera ch’ella ci fussi in ogni mente corsa, in ogni zucca, a cuscenza di issa rispunsabilità.

Quella dinù di u putere ch’ellu hà ciascunu, incù gioia, piacè è allegria, di pudè rinverscià u corsu di a storia, chì hè oghje guffìssimu per a nostra lingua. Chì ogni Corsu cuntribuessi è participessi à sta càusa maiò, salvà a nostra lingua, cundizione di a nostra identità è di a nostra esistenza. (Morta a lingua, mortu u populu).

Ch’ella sia rimpattata, s’ella hè torna pussìbile, a rumpitura di a trasmissionne di l’anni 50, chì u vituperiu hè principiatu tandu. Ch’ellu si move qualcosa in ogni cerbellu corsu per scantà stu cundiziunamentu maladettu (cunsequenza d’una diglussia murtifera oghje pè u corsu ?) chì porta a cundanna di a lingua corsa, è chì face ch’elli divèntanu i primi rispunsèvuli i Corsi… Cambià di logiciel, dice u francese…

 

Vantagi è benefizii. Incalchendu dinù nant’à tutti i vantagi è benefizii ch’ellu porghje un veru bislinguìsimu (argumentu chì trapassa tandu quellu di a sola identità.) Cum’è u fattu ch’ellu sia una vera risposta à a mundialisazione : l’apertura à u mondu si face fàciule s’ellu hè omu arradicatu à a so terra è à a so cultura. Senza scurdassi di quelli chì ùn sò corsofoni: ci tocca à dalli i mezi, secondu i livelli e cumpetenze, di riacquistà o d’acquistà a lingua multiplicandu iniziative cumè Praticalingua, per un dettu. Hà dettu Ghjuvan Carlu Orsucci : «Hè capace Gilles Simeoni di vende bibbie à Daech »… Ch’ellu sia capace di vende a lingua corsa à i Corsi ! È incù ellu, tutti l’eletti di l’Assemblea di Corsica, al di là di i partiti. È chì cusì sia quand’ellu dice G. Simeoni : «La langue nous est aussi nécessaire que l’air que nous respirons » .

 

Ghjuvanni Vivarelli.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Lingua corsa, càusa sacra per tutti i Corsi ?

Les commentaires sont fermés.