Lingua avemu bisognu di tè

O lingua, ci impasta a to vibrazione

Viscérale, la langue corse ? Nul doute. Il suffit pour cela de prendre en compte les vibrations qui sont les siennes. Car la matière n’est rien, à peine 0,4% de l’univers. Le reste n’est que vide et vibrations. Nous sommes vibrations. Nous sommes notre langue.

 

Perchè ci vuleria à parlà corsu? «mi piace di fà vibrà sta lingua », accèrtanu certi, senza spiegazione. Dìcenu cusì. Per elli, ghjè un’ evidenza cum’è “ àrbitru in Boziu è scopa in Alisgiani ”.

Ma ùn si dubbitèghjanu micca chì, di stintu, anu tuccati à l’essenziale : a vibrazione di a lingua, chì senza dùbbitu hè u più primurosu.

 

E vibrazioni struttùranu l’universu

Si sà : ogni parlatu emette un’ energia cusì pròpia è distinta chì, ognitantu, avemu l’impressione di viaghjà indè universi paralleli. Difatti, a parolla hè un’ onda. Entre in ribombu cù l’ària. U fattu di dì Ferrìngule è micca Farinole, U Ponte à a Leccia è micca Pontelechià, Bunifaziu, Aiacciu, Melu… hè una manera di fà vibrà u spaziu in diversi modi. È quessu ùn hè micca senza cunsequenza.

Perchè sò e vibrazioni chì, sopratruttu, struttùranu l’universu.

Si spiega : indè l’universu, a materia rapresenta solu 0.4 %. A rimanenza ? Viotu. Viotu trammezu à elettroni è prutoni. Viotu chì hè solu vibrazione. Cù un accostu matemàticu, à chì li piàcenu e scifre, a cunsequenza hè chì a vibrazione struttureghja 99.6% di u nostru universu.

Ci vole à addimette l’evidenza : à nostra realità hè un intrecciu di rilazioni undulatorie, e vibrazioni sò à l’urìgine d’ogni forma. Simu solu onde è frequenze.

 

A vibrazione di a lingua hè u zòcculu di a nostra armunia

Essendu una vibrazione, a lingua corsa occupeghja dinù issu spaziu vibratoriu. Facendu nasce un’ armunia persunale. A lingua hè, da veru, a nostra vibrazione interna è, parlà, hè una manera d’alzà a nostra abilità à armunizà e forze di u nostru corpu è e nostre rilazioni umane.

Tandu si spiega perchè elli dicìanu : « amparu u corsu perchè mi piace ! ».

È ùn ci sò micca chì i linguisti è i sunatori chì sò d’accordu cù st’affirmazione. Ancu a medicina adopra i listessi principii fìsichi. Imageria per risunenza magnètica, per indettu, impiega u rìtimu per mette in risaltu un’eventuale struttura particulare di certi elementi. Pàrenu fole mà si pò chjarisce.

 

Cambiendu una frequenza, mudifichemu a matèria

Indè a « Teuria di e corde », a fìsica quantica spiega chì tutti l’elementi di l’universu sò cumposti di vibrazioni. Ste vibrazioni ricùccanu ognuna in una frequenza specìfica. Cambiendu una di ste frequenze, mudifichemu a struttura elementare di a matèria. Orbene, cambiendu di lingua, cambiemu di frequenza. È quesse cundiziunneghja a maneghju di a matèria è di l’energia chì circòndanu.

Infine si pò dì chì cuntribuisce a lingua à l’armunia vitale di u circondu di quale simu. A nostra percezzione di i paisaghji per esempiu, diventerà sfarente secondu à a vibrazione chì l’affianca. L’afferemu trà l’alternanza di i soni è di i silenzii, di i tremi è di i vibrati spùtichi.

Stà à sente una paghjella indè i monti di u Boziu ghjè tastà una vibrazione in core sanu. Hè entre in cumunione cu i risalti di i pughjoni è di e valle. Certi parleranu di puesie, altri diceranu «hè viscerale ». Sicuru ùn serà micca cumparèvule sta sensazione indè un centru cummerciale!

Una cosa hè sicura : senza st’oscillazioni venuti da una lingua prima, ùn serianu micca sempre listessi i paisaghji di a nostra ìsula. Ùn serianu micca listessi l’omi di st’ìsula.

Cio chè no chjamenu puesia o emuzione, passione o ardenza sò, per parte, isciutu di ste note prime è primurdiale. A ghjusta vibrazione chì s’ammoglia cù a natura di sta terra è e frequenze di l’Omu.

Lingua avemu bisognu di tè.

 

Moune Poli

Cu l’aiutu di a squadra di Praticalingua. Attellu ricerca è pruduzzione scritta, cù Ghjiseppu Turchini•

Praticalingua@gmail.com

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – O lingua, ci impasta a to vibrazione

Les commentaires sont fermés.