Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Lozzu nucleariu

images

le 22/05/2017

Di tutti i capatoghji ch’ellu porghje u nucleariu, si ne parla micca, o cusì pocu. I media francesi si mubilizèghjanu piuttostu nant’à e cumbrìcule, e manghjerìe è « l’affari » da tutte e mamme di a pulitichella parighjina… Puru, si pàssanu cose chì danu freddu ind’è l’osse in quantu à u perìculu nucleariu. Marti u 9 di maghju scorsu, ci hè statu un accidentu nant’à u situ di Hanford, nu u Statu di

Washington in Amèrica à 300 chilòmetri di Seattle.

Ssu situ ammansa u lozzu nucleariu di i Stati Uniti.

A terra s’hè sfundata induv’elli si tòccanu duie gallerìe carche à materie radiuattive, accantu à un vechju locu di sradichera di plutonium è d’uranium.

Umbeh !…. U situ hè 15 volte più grande chè a cità di Parigi. L’associi di a priservazione di l’ambiente dinùnzianu stu rumenzulaghju nucleariu induv’elli s’accatastèghjanu lozzi da tutte e mamme. È cù e calate bugetarie ci hè di chè à dassi penseru… U locu ùn hè securizatu per via di a terra ch’ogni tantu si sfonda. « L’incidente ci dice quantu ssu cunfinamentu di lozzi radiuattivi ind’è ste gallerìe hè periculosu.

Sò tunnelli frusti ch’ùn rispòndenu micca à i criterii elementarii di securità » dice a deputata aurupea eculugista Michelle Rivasi. L’affare ùn hè un pìcculu incidente, postu chì l’impiegati di u situ sò stati cunfinati è a riparazione hè stata fatta da luntanu.

«Malgratu e chjame di i sindicati è i soldi messi nant’à u situ per pruvà di cunfinà ssi lozzi, l’incidente palesa chì i lozzi radiuattivi sò u calcagnu d’Achille di l’indùstria nuclearia. Ci volerebbe à riflette nanzu d’imaginà prugetti sìmuli in Francia, cum’è quellu di Cigeo per mette sottu terra i lozzi nuclearii di Bure. A gestione di u mulizzu nucleariu hè digià un capatoghju, imaginalla sottuterra cum’è in Bure, ci hè di chè à fassi penseru ! » dice torna Michelle Rivasi. U prugettu francese hè stimatu à 25 milliardi d’auri. Ma u prezzu hè rimessu à ghjornu di manera regulare è puderebbe cullàssine sin’à 40 milliardi d’auri ! U Centru industriale di riserva geològica (Cigeo) hè un prugettu per mette sottuterra i mulizzi radiuattivi i più periculosi (di vita longa è attività forte), aspettendu di pudè trattali… (chì ùn si sà cumu trattali per avà!). Face più di 20 anni ch’omu si parla di u centru di Bure (previstu per accoglie u Cigeo). 20 anni ch’elli manifèstanu l’associi di priservazione di l’ambiente. Cumu prevede a capacità di resistenza di stu situ à a radiuattività ? Cumu guarantisce l’impermeabilità di u locu durante più di 100.000 anni ? Sò dumande à e quale nimu ùn pò risponde. Ghjè dì quant’ellu hè falsificatu ssu dibàttitu !

S’omu ùn vole piglià rìsicu, ci vole à rinunzià à prugetti sìmule, è avvìà a surtita di u nucleariu.

In furia.

 Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Ambiente

Accapu di a reddazzione

le 26/12/2025

Adupratu d’ottobre 2015, u Padduc hà 10 anni. Hè una direttiva territuriale d’accunciamentu di u territoriu messu in ballu da…

I Trufei 2025 di l’AUE

le 26/12/2025

U nostru amicu è sustegnu Michè Angeli hà vintu u trufeu di l’Energìa di l’Agenzia d’Urbanìsimu è d’Energìa di a…

Accapu di reddazzione

le 21/11/2025

L’Amerindiani sò i primi pòpuli à avè occupatu l’Amèrica. In Amèrica di u nordu, i più cunnisciuti sò l’eschimesi è…

Da leghje dinù

Accapu di a reddazzione

le 14/01/2026

In Corsica, un omu hè statu assassinatu à l’intarru di a so mamma. A nostra sucietà si ne va di…

Arritti, cari lettori, vi manda l’auguri aldilà di l’anni…

le 08/01/2026

PaceSalute

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca