Era rinumatu u primu zoo marinu d’Auropa. Marinland hè chjosu dapoi stu mese di ghjennaghju 2025 per vìa di a lege di u 2021 ch’interdisce – infine ! – definitivamente i delfinarium. U parcu avìa cinque anni per chjode. Ùn accoglie più pùblicu, ma l’animali ci sò sempre è i persunali cuntinuèghjanu à curali aspettendu di pudè piazzali in riserve marine. U persunale ùn travaglierà più à pàrtesi di u 15 d’aprile. Vale à dì ci vole à staccassi di l’animali dice u parcu. Suluzioni ci sò, in riserve naturale induve e duie orche è a dodecina di delfini chì fèrmanu in Marinland puderanu esse mandati. Ma ste riserve (una in Italia, una in Grècia) ùn sò ancu pronte à accoglie l’animali. Aspettendu, a Francia i vole mandà in Spagna, spiccati trà Teneriffe per l’orche in un parcu ch’hè difesu in Francia, è Madrid pè i delfini in un parcu più chjucu chì quellu di Marinland è chjosu anch’ellu. L’animali ghjuveranu à a ripruduzzione è à l’animazione pè i turisiti in Teneriffe… À chì ghjove d’interdisce in Francia s’omu manda i corci animali in d’altri paesi induv’elli seranu ancu di più maltrattati per vìa di stu scàmbiu impostu, di u stress è di a spluttazione cumerciale ?
Sea Shepherd France s’oppone dunque à u trasferimenti in Spagna. Ssi mammiferi anu meritatu un antra vita. L’associu hà a paura chì a Francia ùn sìa più in misura di decide di u so avvene dopu, ponu esse mandati per un dettu ind’altri parchi cumerciali in Asìa cum’ella hè stata già u casu per un antr’orca. A rispunsabilità di l’omi ch’anu chjosu ss’animale durante anni è anni in bacili artificiali hè sana è li tocca à truvà una suluzione da ch’elli pòssinu infine gode di a vita chì li ferma di a manera a più lìbera è beata pussìbule, postu ch’ùn ponu più disgraziosamente esse cappiati in mare.
Sea Shepherd France hè pronta à mette 5 millioni d’àuri per pacà i persunali (una centinaia di personi) è u curamentu di l’animali u tempu ch’ellu ci vole per appruntà u santuariu di Lipsi in Grècia chì duverìa esse uperaziunale da quì à un annu. U locu hè statu visitatu da l’associu, hè ampiu, naturale, chjosu à u pùblicu, è permetterà à i cetacei di ritruvà un veru spaziu di libertà.
U ministeru hà chersu una spertisa medicale strappata in ghjustizia da l’associu One Voice. In quantu à Sea Shepherd France hè pronta hà attaccà in ghjustizia sè u guvernu dà l’autorisazione di ssu trasferimentu. Hà già postu una dumanda in Cunsigliu di Statu da ch’elli sìanu mantenuti l’animali in Marinland aspettandu ch’ellu sìa prontu u santuariu in Grècia. « Avemu ssi cinque millioni per tene omancu trè anni aspettendu ch’ellu sìa prontu u santuariu » hà dettu a presidente di Sea Shepherd, Lamya Essemlalli. U prublema ghjurìdicu ghjè chì l’animali ùn sò micca i soi. U parcu ellu, ghjoca nant’à l’urgenza è a partenza di u persunale da quì à qualchi ghjornu… « Quale sìa a data di a partenza, saremu quì per elli sin’à a fine » risponde l’associu, prontu à bàttesi. « Per appiecà a lege nant’à u benestà animale, vòlenu fà suppurtà à ssi 14 cetacei peghje cundizioni chè in Marinland » si stumacheghja torna Sea Shepherd. « In Loro Parque in Spagna, sò morti quattru orche è trè delfini i quattru anni scorsi, un antr’orca porta decine di ferite, hè stata ublicata à fà salti è spetàculi incinta. Stu locu hè una vergogna. » Ziffrate a petizione1 di Sea Shepherd. •








