Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Pianeta

Minaccia

TERRA

le 09/09/2018

15.364 scientìfichi di 184 paesi anu zifratu di nuvembre scorsu una chjama à u succorsu di a terra nant’à a rivista BioScience. Face quasi un annu è ss’iniziativa ùn hà veramente ricevutu risposte pulìtiche à livellu ch’abbisogna a pianetta. Puru, hè cresciuta a chjama, è sò più di 23.000 quelli chì l’anu zifrata oghje. Un intervista di u direttore di ricerca di u CNRS, Franck Courchamp, ne spiega u perchè. U documentu s’appoghja nant’à a riflessione di ottu specialisti internaziunali di l’ecusistemi. Calata dramàtica di quasi tutti i grandi carnivori è erbivori chì ghjòcanu puru un rolu impurtantìssimu ind’è l’equilìbriu di a natura. « Sè l’interdizzioni di i clorofluorocarburi è altre matèrie minacciendu à sdraiata di l’ozonu hè stata pusitiva. Sè puntelli ind’è a lotta contra à a fame è a puvertà sò stati fatti, pè e fureste, l’oceani, u clima, a biodiversità… l’indiature prese anu di chè dacci penseru è capate nant’à u muru » dice Franck Courchamp. «A maiò parte di l’indicatori ind’è u rossu un quartu sèculu fà, sò rossu fiammente oghje ». 120 millioni d’èttari di fureste sò smarite dapoi u 1992. E « zone morte » di l’oceani anu cresciutu di 75 %. L’acqua putàbile hè calata di 26%. L’emissioni di diossidu di carbonu è e timperature di a pianetta anu cresciutu. Mondu mammiferi, rettili, anfibiani, acelli, pesci anu sparitu. E pupulazioni d’insetti sò calate di 80% in Auropa… a demugrafìa hè in piena crèscita… Menu di 1% di u vivu ind’è u mondu, ne cundanna più di 99%! Eppuru… Bastarìa pocu per dà torna un pocu di fiatu à a pianetta. Ristabilisce i paisaggi di fureste, prutege è allargà i site induv’elle esìstenu spècie animale endemiche.

Luttà contr’à i tràffichi è a caccia for’di legge. Luttà contr’à u frazu alimentàriu. Riduce a cunsummazione di carne. Addebulisce i lobbies. Riduce di manera significativa a cunsummazione di cumbustìbili fossili.

Prumove l’energìe rinuvelèvule è l’andature eculògiche.

Cuntene a crèscita di a demugrafìa mundiale… « A terra ùn puderà nutrisce più di 15 milliardi di bocche, dice Franck Courchamp, ci volerebbe un tsunamì d’iniziative… u citatinu hà duie carte in manu, a carta eletturale, è a carta bancaria. » Vale à dì, l’iniziative individuale à livellu di e masse, ponu induce i Stati à cambià di versu. «A biodiversità riparterà. Li ci volerà à pocu pressu un millione d’annate da ch’ella ritrova u so livellu di nanzu à sesta spinghjitura di massa incausata da l’omu. A gattiva nutizia ghjè ch’ellu ùn ci serà più sucietà umane per cuntimplà u spetàculu.

E pròssime generazioni entreranu ind’è a stòria, sìa ch’elle ghjunghjeranu à piantà a destruzzione di l’ambiente, sìa ch’elle ne subisceranu e cunsequenze tremende senza pudè francàssila ».

Più di 23.000 scientìfichi chì pènsanu cusì… face paura quantunque, nò ? Mettimu manu in pasta !

 

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Accapu di a reddazzione

le 16/04/2026

U tribunale currezziunale di Marseglia hà creatu una ghjurisprudenza impurtante u 7 d’aprile contr’à u tràfficu di prudutti fittofarmaceutichi interdetti…

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Da leghje dinù

Tchernobyl

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Tchernobyl

le 23/04/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca