S’hè spentu Munsignore Thomas

Caru Vescu, ripusate in Santa Pace

U ghjornu singhjuzzava a vigilia bughjura
I carrughji attuniti cuntavanu i so morti…
Tandu entre u pastore cum’è battelli à i porti
Calmi è s’indinoghja è sdrughje a paura.
Prega à core scioltu è si sparghje l’amore
S’hè zitta ancu l’aria aspettendu a chjama
Di a voce porta pace chì tutta a ghjente abbrama
S’hè piatta ancu a zerga è parla u Signore…

 

Ùn ci sì pò esse più bellu umagiu à Munsignore Thomas, Vescu di Corsica da u 1974 à u 1986, chè di ramentà « Ghjinnaghju », ssu cantu di Canta u Populu Corsu, scrittu magnificamente da Ghjàcumu Thiers è messu in mùsica da Ghjuvan’Pàulu Poletti, per rende umagiu à l’intelligenza è l’umanità di ss’omu in e stonde di tensione di l’affare Bastèlica Fesch. U so sensu di a ghjustizia ghjusta l’hà pur-tatu à fà fronte à u Statu francese per fà capisce chì a Corsica ùn era una regione cum’è l’altre.

Digià, u lindumane di l’evenimenti d’Aleria, scrive à u presidente di a Repùblica, Valery Giscard d’Estaing : « S’omu campa in Corsica cù i Corsi, si capisce chì a Corsica ùn hè un dipartimentu cum’è l’altri. Hè dinù, è credu di manera priuritaria, un antra realità : una stòria corsa, una cumunità pupulare corsa, un stilu, un inseme d’aspirazione umane è d’abitùtine. Nanzu di esse un dipartimentu francese, a Corsica hè psiculugicamente a Corsica… hè stata cusì sturicamente, hè cusì oghje, è ùn pò esse altrimente dumane »… parole di savviezza, riprese da l’Eminenza Cardinale Bustillo pocu fà… à e quale aghjustava tandu Munsignore Thomas : « in situazione eccezziunale, perchè ùn circà micca rimeddi eccezziunali è inabituali ch’ùn sò previsti in i testi ? »

Hè statu torna l’omu di pace ch’abbisugnava a Corsica di ghjennaghju 1980, quandu un commandò di barbusi vulìa tumbà un militente di l’ARC, Marcellu Lorenzoni. L’ARC avìa intercettatu u commandò è i militenti s’èranu chjosi ind’è l’Hôtel Fesch in Aiacciu. L’affruntamenti trà manifestanti chì dinunziàvanu i barbusi è i guardi mubile avìanu fattu trè morti nucenti… Munsignore Thomas hà chjamatu u Statu francese à priservà e vite umane più chè u so orgogliu… « Sè vo pudete, pensate nanzu tuttu à a vita umana più ch’à a legalità » avìa dettu di pettu à u ministru di l’Interiore stumacatu. È durante ssu dibàttitu televisìu ch’hè firmatu in a stòria, s’era uppostu à u ministru chì chjamava à una ripressione più dura. « Monsieur, ne farete nunda » avìa dettu u Vescu di Corsica ! « Sò u ministru di l’Interiore di a Francia ! » avìa rispostu inzerghitu Christian Bonnet, « ed eiu sò u Vescu di Corsica » avìa rispostu sulennu Munsignore Thomas… Ghjè dì tuttu u curagiu è a forza di caràtteru di l’omu ! Avìa torna testimugnatu à u prucessu di pettu à a Corte di Sicurezza di u Statu per chjamà à l’appaciamentu.

 

Natu in u 1929 in Vendée, fattu prete u 5 di lugliu di u 1953, hè statu numinatu Vescu da u Papa Pàulu VI in u 1972 è fattu Vescu di Corsica u 14 di marzu 1974. U Papa Jean Paul II u nomma Vescu di Versailles in u 1988. Era vicinu à a ghjente è à i pòpuli. Vulìa una ghjesgia di prussimità per risponde à l’attesa di i fideli. Hè statu cusì un difensore di i più pòveri. Hè statu dinù un difensore di u matrimoniu di i divurziati è un avucatu pè u diàlogu trà i sfarenti culti.

« Ci vole à rifurmà a ghjesgia » dicìa Munsignore Thomas scumbattendu contr’à a pedufilìa è l’abusi sessuali. Era secondu à ellu incausata da a custruzzione piramidale di a ghjesgia : « ci vole à inversà sta piràmida per fà di a ghjesgia una vera fraternità. »

In u 1976, avìa sustenutu è fattu travaglià u Diocesi di Corsica à a publicazione di u librettu « Messa Nustrale » da pudè dì a messa in lingua corsa. « Postu chì a Corsica piglia leghjittimamente cuscenza di a so identità è vole mèttela in valore, mi pare indispensèvule di favurizà ind’è a ghjesgia l’usu di a lingua corsa »… avìa dettu Munsignore Thomas, aghjustendu : « à voi avà, cari cristiani è prete di Corsica, di sveglià u vostru fervore per celebrà “a Messa Nustrale rumana in lingua corsa”. In tutte e lingue, Dìu deve esse laudatu. Cantèmulu dinù in a lingua di a Corsica. »

S’hè spentu in u so paese di Saint-Gilles-Croix-de-vie in Vendée, à l’età di 93 anni.

Partendu, avìa dettu di i Corsi : « site sculpiti ind’u mio core, in a ciana di a mio manu »… Hè sculpitu per sempre in u core di u pòpulu corsu. Ripusate in Santa Pace caru Vescu di Corsica. •