Guidu Benigni

In memoriam

Ssu principiu d’annata 2023 hè tarrìbule. Avemu persu un amicu è lettore fidu, è a Corsica hà persu un militante di prima trinca, Guidu Benigni.

Guidu, tempi fà, avìa criatu un associu famosu, « u Cavallu Corsu », è fattu, cù i so amichi cavallieri, a prima corsa à cavallu in e muntagne corse di u GR 20. Hà resu cusì più nustrale a pràtica di a « randonnée » à cavallu.

Ma era dinò passuniatu di lingua corsa è un pueta famosu. I so amichi di u misincu « a Robba » hanu publicatu in a so mimoria unu di i so puemi. Eccu st’umaggiu.

 

In memoriam Guidu

S’hè spentu l’amicu Guidu Benigni, u 21 di farraghju, in la so casa di Campu Vallinu in Pigna. Fù gran’ cavallieru, pueta, scrittore, traduttore di Dante e di García Lorca, e ancu presidente di l’Accademia di i Vagabondi. Pè salutà a so mimoria, eccu una di e so tredici « Favule zitelline » sempre inedite, pè ramentà si chi, cum’ellu dicia Aragon, u pueta ùn more mai. •

 

U musicante è i ladri

Ci era tandu un Musicante in Folelli
chì sapia fà ballà vechji è zitelli.
Rientrendu di nuttata per i strada,
dui ladri, o la sorte disgraziata !
l’anu mezu chè occisu è arrubatu
a so cetera, u sumere è u stantatu.

L’indumane fù succorsu da la ghjente
chì l’avianu truvatu feritu è languente.
« Puvarellu ! Cum’è ferà per campà ?
dissenu elli. Cum’è vi sentite, o cumpà ?
È senza più nunda, cum’è averete da fà ? »

« Camperaghju listessu, o cari,
senza fera, nè strumentu, nè danari.
Una cosa chì mi resta è chì ladracci
ùn anu pussutu piglià cù li mio stracci
ciò chì fù sempre a mio richezza :
a Musica, o chì bellezza ! »

Muralità

Quelle chì mai si ponu impriggiunà
è nè menu arrubà
in qualchì voglia sia
sò Musica è Puesia. •

Orfeu, Tonì Casalonga, per Mitulugia, scrittu da Guidu Benigni