Dolu

Si n’hè andatu Marie Jean Vinciguerra

S’imparava u 13 di nuvembre scorsu a sparizione di Marie Jean Vinciguerra à l’età di 92 anni.

Insignante, universitariu, pueta dinù, diplumatu, è omu pulìticu di prima trinca, Marie Jean Vinciguerra era appassiunatu di a vita pùblica. Ispettore d’Accademìa da u 1974 à u 1977, hè statu ispettore generale in u 1986, Cunsigliere culturale à l’ambasciata di Francia in Thaïlande, pò in Columbìa è in Alta Volta. Hà travagliatu dinù à u ministeru di l’Educazione naziunale in u 1986 è u 1987. Hè elettu cunsigliere generale di u Cismonte in u 1979, pò elettu à a prima assemblea di Corsica in u 1982, in u gruppu centristu di José Rossi. Ricundutu una seconda volta, ci hè firmatu sin’à u 2004. In u frà tempu, si prova à l’elezzione municipale di Bastia, in 2001, induv’ellu cunduce una lista d’apertura cù naziunalisti frà i quali Giliu Simeoni.

Difensore di a lingua corsa, Marie Jean Vinciguerra hà scrittu parechji libri di e so sperienze diplumate, libri di stòria, nuvelle, prove, rumanzi… Hà partecipatu dinù à scrive u settèsimu toma di u Memorial des Corses. Nativu d’Olmu è di Ghisoni, era attaccatu assai à a cità di Bastia è li avìa resu umagiu scrivendu Bastion sous le vent, ch’avìa vintu u premiu di u libru corsu in u 2013.

Omu cultivatu, era di cultura plurale. Avìa dettu ind’un intervista : « Sò natu nant’à una terra, a Corsica, chì a geugrafìa hà messu in u spaziu talianu è chì e vicissitùtine stòriche anu leatu à a Francia. A lingua taliana s’hè sguassata in favore di u francese chì l’hà supranatu. Ancu s’eu sò natu in un circondu di lingua francese, ùn aghju mai rinunciatu à u talianu è à u corsu. »

Marie Jean Vinciguerra era Cavalieru di a legione d’onore è di l’Òrdine naziunale di u Mèritu. Avìa dinù ricevutu e Palme Accadèmiche.

Arritti manda cunduleanze afflitte à i soi. Hè statu purtatu in terra u 17 di nuvembre scorsu induv’ellu riposa in pace. •