Da u 9 à u 13 di ghjugnu pròssimu, si tene in Nizza a terza cunferenza di e Nazioni Unite nant’à l’oceanu (UNOC).
L’oceani cumpònenu 70 % di a superficìa terrestra, 96 % di u spaziu aggruttendu u vivu, 50 % di l’ossigena chì pruduce u rubu o fittoplantone à l’iniziu di a catena alimentaria. Ingolla dinù 30 % di u gasu carbunicu è para 90 % di l’eccessu di timperatura… U rolu di l’oceani hè dunque impurtantìssimu pè a pianetta. Ùn sò solu e fureste à permette a vita di l’omi è di l’animali, in gràzia à a fottosintesi l’oceanu partecipeghja à ss’equillìbriu preziosu trà l’ossigena da pruduce è u diossidu di carbone da assurbisce. Reguleghja u climà, cù l’effettu di i currenti freddi è caldi, sparghjendu u callore o u frescu induv’ellu ci vole, creendu l’abitati necessarii à u spannamentu di una biodiversità magnìfica è preziosa pè a vita. Per vìa di sti scàmbii permanenti, l’oceanu conta frà e più impurtante è preziose risorze animale è vegetale chì tròvanu abitati favurèvule. L’oceanu ghjova infine di scàmbiu ecunòmicu è umanu fundimentali dapoi i tempi landani cù i trasporti marìttimi… Eppuru, l’oceani sò minacciati da l’attività di l’omu, u riscaldimentu climàticu, a spluttazione di e risorze, a pulluzione… Ma ci hè mezu di sustènelu è di parà i perìculi.
A Francia hè a seconda nazione di u duminiu marìttimu mundiale è conta cum’una ricchezza strasurdinaria cù e so àrie marine prutette. Ghjè dì quant’ella pesa s’ella avìa a vuluntà di cambià di versu. Hà e capacità di move a legislazione internaziunale è i dibàttiti di a cunferenza si e Nazioni Unite in Nizza anu da esse impurtante per què. Greenpeace sparghje una petizione ind’è stu sensu è chjama à una prutezzione più forte di ss’àrie marine prutette. Per un dettu, a pesca à strascinera nant’à u fondu hè una tènnica di pesca industriale chì si strughje tuttu, eppuru ferma autorizata in l’àrie marine prutette. Ciò chì pare una scimita senza nome ! Sti battelli sùlcanu è strùghjenu i fondi. Hè un disguastu tamantu à u mondu ch’ùn lascia chè disastru nant’à i fondi marini. Oghje 30 % di u spàziu marìttimu francese hè classificatu « ària marina prutetta ». Aggròttanu sti spàzii una biodiversità preziosa è permèttenu à l’oceani di ripiglià fiatu. L’inghjocu dunque hè maiò, ci tocca à dumandà d’impedisce a pesca chì strascina i fondi di tutte l’àrie marine prutette, di riservà e bande liturale di 3000 nàutiche (5,5 chilòmetri vicine à e coste) à a sola pesca artisgianale, di riservà e bande di i 12.000 nàutiche (22,5 chilòmetri) à i battelli di menu di 25 metri, vale à dì d’impedisce i sciabiconi è i grossi battelli, è di bannisce dinù a pesca è tutte l’attività di cavature omancu ind’è 10 % di u duminiu marìttimu francese cumu a dice l’Unione internaziunale pè a cunservazione di a natura. Ci vole à sparghje sta prutezzione di manera para nant’à tutta a facciata marìttima è in ogni territoriu, da chì ognunu, dinù in i territorii oltrimarini, àppiinu omancu 10 % d’ària marina veradimente prutetta.
Avemu bisognu di l’oceani, è l’oceani anu bisognu di noi tutti. Ne simu à quasi 230.000 ziffre. Aghjustate a vostra : www.greenpeace.fr/petition-aires-marines-protegees/ •








