Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2847

da u 20 à u 26 di ghjugnu 2024

Accapu di a reddazzione

Oradour-sur-Glane

Oradour-sur-Glane-Entrance-1361

le 27/06/2024

Oradour-sur-Glane hè un paese martoriu di a Seconda Guerra mundiale. U 10 di ghjugnu 1944, capitòmbula nè a strage è l’orore. À l’èpica ci campàvanu 1574 abitanti, in più di a ghjente ghjunti à rifughjassi. À una trentina di chilòmetri di Limoges, u paesolu hè tranquillu è campa di servizii, artisgianatu, cumerciu. Puru quì, ci si sbàrcanu trè sezzioni di a terza cumpagnìa di u regimentu curazzatu Der Führer di a Wafen SS. Fundata in u 1938 hè a divisione a più anziana di e forze nazì, specialista di l’achjucchittata di massa. Hà fattu e so prove in i Balkans è u fronte di l’Este. Ghjè ella ch’hè mandata à sparghje u terrore allora chì u Reich campa i so ùltimi mesi ind’è sta guerra. A so missione hè di vindicassi per risponde à l’azzioni di più in più numarose di a resistenza. Si stàllanu à l’intornu d’Oradour-sur-Glane circa 8500 omi ch’anu già massacratu mondu ghjente in Montauban, Limoges, Guéret, Argenton-sur-Creuse… Anu impiccatu 99 ostagi in Tulle u 9 di ghjugnu è dipurtatu 149 altri. U so cummandente, u Major Generale SS Lammerding, s’appronta à peghju per risponde à u sbarcamentu di l’alleati u 6 di ghjugnu in Normandìa. 200 SS cundutti da u cummmandante Adolf Diekmann pustati in Saint-Junien à mancu 14 chilòmetri, èntrenu in Oradour-sur-Glane versu un ora dopu meironu. L’abitanti sò circundati in fùria è rabbattuliti ver di u centru nant’à u campu di fiera. Ci sò dinù cundutti 191 zitelli di e quatru scole d’Oradour-sur-Glane, cù i so sette maestri. A ghjente chì ricusa d’andà nant’à u campu di fiera o ch’ùn pò spiazzassi, hè tumbata soprapiazza. L’omi sò spiccati di e donne è di i zitelli cundutti in ghjesgia à mezu à i pienti è i mughji.  L’omi sò chjosi in parechji bastimenti ch’elli avìanu appruntatu nanzu i SS, è sò tumbati tutti à tempu quandu l’òrdine hè datu. E donne è i zitelli sò massacrati anch’elli cù splusivi da suldati ch’anu l’òrdine di strughje a ghjesgia. U paese hè abbutinatu è sacchighjatu. I suldati tòmbanu tutti i sopraviventi ch’elli tròvinu. Pò brùsgianu tuttu. Pè e famiglie, ùn ci hè statu manera d’identificà e salme è di fà u so dolu. U massacru face 643 morti. Hè a più grande stirpera di civili di a seconda guerra mundiale in Francia. Un munumentu ramenta a tragedia vicinu à e ruine di u paese, chì sparìscenu pocu à pocu cù u tempu.

Sinamente à avà, l’Allemani ùn avìanu fattu disguasti in Oradour-sur-Glane, ùn ci hè machja in u paese nè in u so circondu. I resistenti sò in Monts de Blond à una quarantina di chilòmetri di Limoges. Ci sò stati mondu sfragelli durante a Seconda Guerra mundiale, ma nunda à chì vede à ciò chì s’hè passatu in Oradour-sur-Glane. Conta un testimone ch’hà scupertu u carnaghju : « ùn ci hè parulle per cuntà un abuminazione sìmule. Ancu sè a travata è u campanile avìanu cumplettamente brusgiatu, a ghjesgia avìa resistutu à l’incèndiu. A maiò parte di e salme èranu carbunizate. Certi ùn èranu chè cènnere ma sì pudìa ricunnosce visi umani. In a sacristìa dui zitellucci di dòdeci o tredeci anni si tenìanu allacciati, uniti ind’un ùltimu gestu d’orore… un zitellucciu in u cunfessiunale si tenìa u capu pendiconu. In un carruzzellu ci èranu i resti d’un ciucciu d’ottu o deci mesi. Ùn pudìa suppurtanne di più è mi ne vultò cum’è s’eru imbriacu »…

80 anni dopu, à Oradour-sur-Glane, a strema dritta francesa hà vintu l’elezzioni aurupee cù 35,97 % di i voti. •

Fabiana Giovannini.
aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Accapu di a reddazzione

le 18/02/2026

Ci sò evenimenti da ùn scurdassi mai. Bisognu à parlanne, à insegnali à e nove generazioni, in un prufondurispettu.82 anni…

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Accapu di a reddazzione

le 05/02/2026

Nanzu si chjamàvanu e nostre sucietà dette civilizate, « u mondu lìberu ». Si parlava cusì di i Stati Uniti…

Da leghje dinù

Accapu di a reddazzione

le 18/02/2026

Ci sò evenimenti da ùn scurdassi mai. Bisognu à parlanne, à insegnali à e nove generazioni, in un prufondurispettu.82 anni…

Fiera di Bastellicaccia - Mobilisation du STC à EDF

le 18/02/2026

agrumes

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca