Sò anni è anni chì a Corsica hè impiastrata ind’è i mullizzi, malgratu e misure prese, e prove d’urganizà u trattamentu di i lozzi, e chjame à u civìsimu… e cose avvànzanu à passucci è ghjè un veru scumpientu. In certi paesi, puru ancu più pòveri, a ghjente si pìglianu in càrica. À u Nicaraguà, l’Ìndia è u Ghanà, paesi sottusviluppati, sprufundati sott’à millioni di tunnellate di plàsticu, un organisazione no guvernamentale (ONG), Buy Food with Plastic, s’hè messa in capu di fanne una ricchezza, cambiendu à tempu a sorte di a ghjentarella. Chjama hè fatta à l’abitanti d’arricoglie buttìglie di plàsticu chì strascìnanu ind’è a natura, mare, fiumi, carrughji, è di purtali in un centru di trascelta lucale in iscambiu d’un ripastu caldu cucinatu soprapiazza… U plàsticu cusì hè ammansatu, spiccatu, riciculatu è trasfurmatu soprapiazza in un materiale di custruzzione da fanne ogetti di u cutidianu, o pezzi fabricati cù stampatura 3D. Vale à dì, fà di stu lozzu una risorza chì ghjove ! À u Ghanà, Buy Food with Plastic hè andatu ancu di più luntanu, accurgèndusi chì e buttiglie abbandunate appuzzàvanu acqua di piossa per divente nidi à zinzale, periculosi per via ch’elli pòrtanu sischi cum’è a denga o a frebba gialla, anu creatu un iscambiu : 100 buttiglie contr’à un tràmpalu à zinzale, fabricatu soprapiazza cù plàsticu riciculatu. È l’affare viaghja ! Dapoi u 2018, più di 80.000 ripasti sò stati cusì distribuiti, 200.000 buttìglie cacciate di a natura, è decine d’impieghi creati in i paesi induve a ghjentarella ritrova una dignità è a pussibilità di campà è di nutrisce a so famiglia.
U plàsticu hè ghjuntu un veru prublema mundiale. Inventatu à a fin’di u 19u sèculu, hà invasu a pianetta è e nostre vite in mancu dui sèculi… Si ritrova dapertuttu, in terra, in mare, ind’è l’ària, ancu in u nostru sangue cù nanoparticule ch’anu penetratu a catena alimentaria. È sta penetrazione ind’è a natura ne face un perìculu tremendu. Si stima à 150 millioni di tunnellate di plàsticu i lozzi in mare. È si stimava circa 450 millioni di tunnellate di plasticu ind’è a natura, terra è mare, in 2020. Si prevede circa 736 millioni di tunnellate prudute ogni annu in 2040. È si stima torna chì da quì à u 2050, 99 % di l’acelli marini averanu ingullitu plàsticu !
Per fabricalu, omu utilizeghja circa 16.000 sustanze chìmiche… è solu 161 sò classificate cum’è senza perìculu pè a salute. Ma solu per via chì sse sustanze ùn si cunnòscenu micca abbastanza. Vale à dì u plàsticu hè cunsideratu cum’è tòssicu, cancherèvule, mutageniu è riprutòssicu… Ogetti in plàsticu di più di trè anni dèvenu esse ghjittatu, spessu s’elli sò usitati suvente, perchè spùtanu sustanze tòssiche avvelenate pè a salute di l’omi o di l’animali. Eppuru ! Avemu tutti tuperware di 20 anni è più in casa !
U plàsticu hè dinù periculosu pè u clìma, a so fabricazione essendu ricunnisciuta cum’è una di e principale càuse di l’effettu di serra. A pruduzzione di plàsticu raprisenta 5 % di l’emissioni mundiale di gasu à effettu di serra, è 99 % di i plàstichi prudutti vènenu di a pruduzzione di cumbustìbule fussile…
Eppuru, si stima chì a pruduzzione di plàsticu hà da duppià da quì à u 2040 ! Vale à dì quantu stu lozzu vistu cum’è pràticu è ingeniosu, impuzzichisce e nostre vite. Avete capitu chì bellu cuntrariu à stu cantu di l’annate 80, u plàsticu ùn hè micca fantàsticu !
Digià sè in ogni paese, si pudia sparghje l’iniziativa di Buy Food with Plastic, sarebbe un prò tamantu pè a pianetta. •








