Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Plàsticu

Plastique

le 11/04/2018

Buttiglie, tappi, vistiti, roba è imballasgi da tutte e mamme, u plàsticu invadisce a nostra vita.

I lozzi di plàsticu s’accatastèghjanu dapertuttu è solu 30% hè riciculatu. Vale à dì chì 70 altri percentuali sò sparsi in i rumenzulaghji, sottuterrati o brusgiati ind’è l’incineratori, o torna spapersi in a natura. Pezzoni è pezzatelli finìscenu ancu in mare à custituisce u famosu « sestu cuntinente », gallighjendu nant’à un spaziu grande cum’è sei volte a Francia, forse di più. Eppuru, solu 1% di sse matèrie gallighjeghjanu in mare. 94% còprenu u fondu di l’oceani è 5% ssi ritròvanu torna nant’à e sponde.

Tuttu ssu plàsticu hè cusì rispunsèvule di a morte di l’acelli, e tortughe, i pesci è altri mammiferi marini chì i s’ingòllinu pensendu ch’ellu hè nutritura.

500.000 tunnellate di plàsticu ghjunte da l’Unione Aurupea finìscenu in mare ogni annu.

Particelli microscopichi di plàsticu si ritròvanu ancu ind’è l’aria chè no rispiremu, l’acqua chè no bivemu è a roba chè no manghjemu. Peghju, si tròvanu dinù ind’è u nostru sangue. Ùn si sà ciò chì ssi nanuparticelli ponu avè cum’è effettu à longu andà nant’à a salute ma u fattu imprimureghja assai i scentìfichi. Ùn pò esse chè gattiva. Più di 90% di e matèrie di plàsticu sò fabricati à pàrtesi di u petroliu.

L’altru percentuale sbucchendu da a biumassa, u diossidu di carbone o u mettanu. I microplàstichi sò intruduti di manera vuluntaria da e grande firme in a fabricazione di prudutti cosmetichi per un dettu, o di prudutti per pulisce. Ci vole à esse scemu quantunque !

L’Umanità pruduce 322 millioni di tunnellate di plàsticu ogni annu (49 millioni in Auropa) è ssa pruduzzione deve duppià da quì à 20 anni.

Oghjeghjornu un citatinu aurupeu pruduce 50 chilò di lozzu di plàsticu ogni annu. Più di a metà sò imballasgi, buttiglie, bichjeri, filmi di plàsticu ch’ùn ghjòvanu chè una volta. U tempu di bèiesi un bichjere d’acqua. Bivite ind’un bichjeru di vetru farete prò à a pianetta !

U plàsticu hè un disastru eculògicu per vìa ch’ellu ùn hè micca biodegradàbile. Secondu à i scientìfichi, i plàstichi ch’ùn ghjòvanu chè una volta raprisèntanu a metà di i lozzi marini. Si dice ancu chì in u 2050, l’oceani cunteneranu più plàsticu chè pesci !

Eppuru, l’Unione Aurupea, ben ch’ella sìa cuscente di tuttu què, ancu s’ella dumanda chì tutti l’imballasgi di plàsticu sìppianu riciculati da quì à 2030, ùn definisce micca e misure cuncrete per impedisce a pruduzzione di plàsticu o riduce a so cunsummazione.

Sin’tantu chì pulìtiche efficace ùn saranu micca imposte, l’ambiente è l’omu cuntinueranu à pacà u prezzu caru di sta scimizia di l’umanità.

 

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu, Ambiente

Réserve naturelle du Golfe de Portu

le 21/05/2026

Région pionnière pour la protection des espaces maritimes remarquables de la Corse, le golfe de Portu-Ghjirulatu est très connu de…

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

Accapu di a reddazzione

le 14/05/2026

L’ùltima inchiesta di l’Insee (secondu u dispusitivu dettu Filosofi, vale à dì nant’à i rivenuti lucalizati suciali è fiscali) mostra…

Da leghje dinù

Baleine rorqual

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

30 di maghju, 2 ore è mezu dopu meziornu - Palazzu di Ghjustizia

le 21/05/2026

p4 Manif

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca