Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Sparizioni

Antropocene

le 31/10/2017

80 % di l’insetti vulenti anu sparitu st’ùltimi 30 anni. A càusa hè a crèscita di l’impiecu di i pesticidii in l’agricultura. Menu di 30 anni per strughje ciò chì millaie d’annate anu fattu à creà… hè un scumpientu dramàticu è inchietante chì mostra chì a morte di l’ape ùn hè chè un esempiu di u disastru chè no simu in traccia di campà. Ùn si vèdenu più farfalle, calacaloci, barabulelle, filangrocche, lucciole, santantunini, ciriole, è tant’altri mastaròculi chì pupulàvanu e nostre scuperte zitteline… Un studiu fattu in Allemagna dapoi u 1989, chjappèndusi l’insetti d’istate cum’è d’inguernu in i lochi i più prutetti d’Allemagna, hè ghjuntu à ssu custatu. Dìcenu ssi scientìfichi chì a sola spiecazione di ssa calata hè l’intensificazione di e pràtiche agrìcule chì si ghjòvanu di i pesticidii è fertilizanti di sintesi. Ssu custatu disgraziosamente ùn pò chè ritruvassi in altrò. Dìcenu torna i scientìfichi, « a Francia o u Reame Unitu anu listessi sistemi agrìculi è utilizèghjanu listessi prudutti pè e so spluttazione agrìcule… l’Allemagna hè di sicuru raprisentativa d’una situazione più larga. Simu di pettu à una catastrofa eculugista tremenda. » U sfundamentu di l’insetti hà da pruvucà listessa calata nè l’inseme di l’ecosistemi, postu ch’elli sò un zòcculu di a catena alimentaria. Hè un veru spaventu.

L’insetti vulenti pullinizèghjanu e piante è i fiori ma sò dinù a basa di nutrimentu di 60 % di e spèzie d’acelli. Elli stessi sò nutritura d’une poche di spèzie d’animali chì anch’elli nutrìscenu d’altri animali in a catena alimentaria. Ssu custatu ci ramenta un antru custatu tremendu. Quellu di a sesta spenghjitura di massa incausata da l’omi.

Dapoi parechji anni, l’Unione Internaziunale pè a Cunservazione di a Natura allarma u mondu nant’à a sparizione di l’animali. L’ùltimi studii mòstranu chì ssa sparizione và bellu più in furia chè prevista è tocca un terzu di i vertebrati. 27.600 spèzie animale sò state studiate dapoi u 1900, nant’à i cinque cuntinenti. Acelli, rettili, anfibiani terrestri sparìscenu à grande vitezza, è ci hè una crèscita di ssu scempiu dapoi st’ùltimi vint’anni. In a stòria di l’Umanità, a sparizione di 200 spèzie animale avìa messu 10.000 anni. Invece, ssu solu ùltimu sèculu, 200 spèzie d’animali sò sparute… È u custatu hè peghju : sò 32 % di i vertebrati chì sò in traccia di sparisce è 40 % di i mammiferi sò minacciati.

115.000 giraffe in u 1985, 97.000 oghje… In 2016, ùn firmàvanu più chè 7000 ghjattupardi in u mondu, è menu di 5000 orangutani, 100.000 leoni 50 anni fà in Àfrica, 32.000 oghje. 95 % di i tigri anu sparitu in menu d’un sèculu. Da quì à 10 o 20 anni, l’elefante d’Àfrica ùn esisterà più. Ma sò dinù decine di pìccule spèzie animale chì sparìscenu.

È cun elli tesori di a pianetta. O ghjente, sveglièmuci !

Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Accapu di a reddazzione

le 16/04/2026

U tribunale currezziunale di Marseglia hà creatu una ghjurisprudenza impurtante u 7 d’aprile contr’à u tràfficu di prudutti fittofarmaceutichi interdetti…

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Da leghje dinù

Tchernobyl

Tchernobyl

le 24/04/2026

Ciernobil : Chì ne serà di a Corsica ? avia scrittu Arritti l’8 di maghju di u 1986. Èramu una…

Tchernobyl

le 23/04/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca