Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Spenghjitura

Spenghjitura

le 25/01/2018

Si parla assai di una nova spenghjitura di massa chì tocca a vita animale per vìa di l’attività umana… Ci pare à noi, o fatalità, o puru catastrofe chì si puderanu sempre piantà… invece innò. Smarìscenu à grande vitezza mondu spèzie d’animali… da i più chjuchi à i più grandi. Cusì hè a sorte chì pare inesoràbile di i leupardi d’Àfrica di u Sud. Circatori inglesi studièghjanu a so pupulazione dapoi un pezzu in a regione di Soutpansberg à u Nord Este di u paese. Ghjè quì ch’elli sò u più numarosi. Eppuru, u so nùmaru hè calatu di 44% trà 2012 è 2016, solu in quattru annu ! Èranu 10,73 leupardi per 100 chilòmetri quadrati in 2008, sò 3,63 oghje. D’appressu à i scientìfichi, s’ella cuntinueghja ssa calata tremenda, ùn ci serà più leupardi in u Soutpansberg da quì à 2020. A càusa n’hè l’attività illegale, a caccia, puru interdetta, è i pastori chì, per prutege u so bestiame, mèttenu tràppule per chjappali o tumbali. Oghjeghjornu ùn fèrmanu chè 4500 leupardi in Àfrica di u Sud. L’Unione Internaziunale pè a Cunservazione di a Natura dice a spèzie in grande perìculu di sparizione. Puru, in u mondu, sarèbbenu 700.000, vale à dì ch’ellu ci hè mezu sempre di pudè salvali. Ma ci serà a vuluntà ?

Cosa pò cambià ind’è a nostra vita, a sparizione di i leupardi, i leoni, l’elefanti o e ghjiraffe ? Cosa ci possu fà !, pènsanu a maiò parte di a ghjente…

Ciò ch’omu ùn s’avvede micca ghjè chì l’omu dinù hè cuntatu cum’un animale ! Secondu parechje Università americane, mai a pianetta ùn avìa persu spèzie animale à un rìtimu cusì putente dapoi ch’elli sò smariti i dinausori, 66 millioni d’annate fà ! È si puderebbe ancu cuntà l’omu frà e millaie di spèzie chì ponu smarisce ! « S’omu permette ch’ella cuntinueghja cusì, dice u prufissore Gerardo Ceballos di l’Università di Mezzicò, a vita metterà torna parechje millioni d’annate à ripiglià fiatu, è a nostra spezia puderebbe smarisce abbastanza prestu anch’ella ». Per dì què, i scientìfichi s’appòghjanu nant’à studii di a sparizione di i vertebrati dapoi ch’ella s’hè affaccata a vita nant’à a pianetta. Si conta cusì una sparizione di duie spèzie di mammiferi per 10.000 spèzie ogni sèculu. Invece, à l’ùltimu sèculu, ssa sparizione hè 114 volte di più impurtante chì quandu l’omu ùn esistia. Vale à dì chì l’attività umana conta assai, in più di u scambiamentu climàticu, a pulluzione è a sfurestazione chì sò dinù cunsequenze di l’omu! Secondu l’Unione Internaziunale pè a Cunservazione di a Natura, 41% di e spèzie d’anfibiani è 26% di e spèzie di mammiferi averanu da sparisce. Hè cusì chì si parla d’una nova spenghjitura di massa. È sin’tantu chì l’animali ùn saranu cunsiderati anch’elli cum’è priurità ind’è l’urganisazione di e nostre sucietà, ùn puderemu cambià di versu.

 

 Fabiana Giovannini.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Accapu di a reddazzione

le 03/04/2026

U raportu di a Cummissione indipendente nant’à l’incestu è e viulenze sessuale fatte à i zitelli (Ciivise) hè statu publicatu…

Accapu di a reddazzione

le 25/03/2026

In ssu mondu in cumbugliu induve mènanu e guerre, ci hè un paese abandunnatu à a so sorte induve e…

Da leghje dinù

pace paix peace

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Lionel Jospin | Peine de mort

le 08/04/2026

Lionel Jospin

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca