L’associ danu forza à e nostre lotte

L’Amichi di u rughjone

L’Amichi di u rughjone hè statu creatu in u 1993, in Luri, dopu à i fochi strughjitori di l’annate 89 è 90. Abitanti è prupietarii si mèttenu in ballu inseme per pulisce u rughjone, chì u so abandonnu à a machja avìa nutritu u focu… Cusì, si sò dati di rimenu per smachjà, intratene e strette di u paese, prutege l’ambiente, urganizà cantieri di prevenzione. È, strada facendu, anu lanciatu riflessioni nant’à cumu gestisce megliu i lochi trà prupietarii, agricultori, guidi, eletti, abitanti da tutte e mamme è luttà inseme contr’à u rinculu di e terre agrìcule, a chjuditura di i lochi paisani, i rìsichi ambientali. Cum’una strinta d’ochju à ciò ch’ella era in tempi landani, a terra di u cumunu…

 

L’associu hà fattu un travaglione pè u paese di Luri è u so circondu, impegnèndusi à a messa in valore è à l’accunciamentu di u spaziu rurale in u rispettu di u patrimoniu, imprimurèndusi di i rìsichi d’incèndiu o di fiumara, fendu rinasce u patrimoniu naturale, e terre agrìcule, i sapè fà. Dapoi 30 anni è più, s’impegna pè i so membri, pè a cumuna di Luri, ma dinù per altre cumune o cumunità di cumune, associ o azzioni d’interessu generale. Cusì acconcia parafochi, smachja, dirasca, intratene, orti, chjassi, fiumi, riface serende, murate, pìccule risturazioni, ecc.

 

Presidatu da Rugeru Filippi, L’Amichi di u rughjone, hà creatu 150 èttari di parafochi naturali in giru à i paisoli di Luri. Hà apertu più di 100 chilòmetri di chjassi di girandulate. Hà pulitu e sponde di u fiume è messu in valore e so terre nant’à 80 èttari. Hà creatu un parcorsu di salute cù arnesi pè u sport à longu à u fiume. Hà riabilitatu anziani aliveti, noci, arbureti. Hà messu in ballu cantieri di furmazione di smachjera, sfrundacciulate, riparazione di muretti, curamentu di l’àrburi. Hè una manera dinù d’impegnà i giòvani pè u so paese, di furmali à intratene i so lochi, è d’inserìsceli prufessiunalmente. Cù u scopu, dice Rugeru Filippi, di « dinamizà u spìritu, u valore di l’impegnu benevulente è sulidariu chì face parte sana di i fundimenti di a cultura corsa, creà leami suciali, stringhje ste lee trà i giòvani à traversu l’impegnu, dalli u gustu di u travagliu manuale è di u travagliu di a campagna. »

Hè L’Amichi di u rughjone ch’hà creatu i chjassi di a memoria da un paese à l’altru di Capicorsu, chì sò dinù una bella stonda di scuperta spassighjendu trà paesi.

 

L’associu hè un sustegnu forte per l’agricultori è i viticultori di u rughjone è un incuragime à a so stallazione. L’Amichi di u ru-ghjone cunduce azzioni di sensibilisazione à a prublemàtica di i fochi. Mette in ballu una gestione di e terre cù prupietarii (sott’à a forma d’un ASL, associu sindicale lìberu) chì ghjè una manera di parà l’abandonnu di i lochi è di truvà sulidarità di manera cuuperativa per rinvivisce u paese, cù l’aiutu di a cullettività di Corsica.

Hè una benedizzione per l’eletti è l’abitanti d’una cumuna d’avè un associu cusì impegnatu è attivu ! È face 30 anni ch’ella duri ! Sciaccamanate ! •

 

Cuntattu : www.amichidiurughjone.org