Arritti n’hà parlatu duie settimane fà, s’hè apertu in Nizza a terza cunferenza di e Nazioni Unite pè a salvezza di l’oceani. Una centinaia di paesi sò aduniti, raprisententi pulìtichi cù u mondu scientìfichi è u mondu ecunòmicu.
A Francia, paese urganisatore per sta terza cunferenza, hà chjamatu à l’urgenza di misure di prutezzione per luttà contr’à plàsticu è pulluzioni da tutte e mamme, a spluttazione di i fondi marini è a pesca illegale. Ghjè cume sè no avemu tagliatu tutti l’àrburi d’una furesta è per cuntinuà à avè u legnu, invece di lasciala riginerassi, tagliemu torna u mìnimu stigliu chì spunta dice u specialista di a biologìa marina, Daniel Pauly. Hè ciò chì si passa cù l’oceani è a pesca industriale. Invece di lascià l’oceani rifiatassi, cuntinuemu à piscà 95 % di e quantità di pesci anu sparitu dapoi a crèscita di a pesca industriale. Hè una catastrofa chì minaccia l’umanità. L’oceani sò a nostra riserva à manghjà è cuntinuemu à viutala. Dapoi parechji anni u mondu prova à regulà u troppupesca, creendu àrie marine prutette, è impunendu quota, ma e decisioni ùn sò micca o pocu appiecate. Màncanu i cuntrolli o i Stati in fine di contu chjòdenu l’ochji nant’à l’abusi.
A fundazione pè u mare dice chì omancu 50 % di i prelevamenti marini ùn sò micca dichjarati. A pesca industriale benefizieghja di suvvenzioni maiò invece chì a pesca artisgianale bella più rispettosa di i fondi marini, si ne more. A pesca industriale ghjè cum’è sè bulldozeri è curazzati francàvanu una furesta, i battelloni s’arruìnanu tuttu induv’elli pàssanu dice torna Daniel Pauly. Bisogna à luttà contr’à a pesca illegale, è megliu regulà a pesca industriale. In più d’esse un scàndalu eculògicu, a pesca industriale hè una aberrazione ecunòmica, pruduce dui à trè volte impiechi è valore aghjunta di menu chì a pesca artisgianale chì prutege di più a biodiversità è l’equillìbrii nicessarii da ch’ella rinasce.
Si passa cù a pesca ciò chì si passa cù l’agricultura, u mudellu adupratu hè quellu di l’agricultura intensiva nant’à spluttazioni maiò, ch’ùsanu di pesticidii è s’arruìnanu l’ambiente per pruduce quantità in soprapiù, è sò suvvenziunati di manera massiva allora chì u prugettu ecunòmicu sacrificheghja l’impiechi è a natura. Listessu pè a pesca, hè u prufittu chì cummanda. Per tuccà di più soldi si crea a dumanda fendu cresce l’offerta è più u cuncurrente pesca, più omu pesca. Cusì ràspianu i fondi marini cù battelloni mostri, ùn lachendu più nunda di vivu, è sputendu dopu à u so passagiu tutti i giuvanili morti. Un raportu di circatori chjamatu « Cambià di versu » dice chì una superficìa cum’è a Francia di 600.000 chilòmetri quadrati hè raspiata da ssi battelloni strughjendu tutte e spèzie marine è i so abitati. In più sta pesca hè cuncentrata nant’à e spèzie minacciate da pudè vèndele più care postu ch’elle sò più scarse. Invece a pesca artisgianale prupone di più varietà.
80 millioni di tunnellate di pesci sò piscati ogni annu. È omu stima à 26 millioni di tunnellate in più a pesca illegale.
A pesca industriale hè un fragellu ecunòmicu, suciale, ambientale è pulìticu dice a Fundazione di u mare. Ùn hè solu un perìculu nant’à e riserve marine, hè dinù una corruzzione mundiale cù pràtiche maffiose è crìmine urganizatu, dice torna sta fundazione chì prupone 89 misure per sorte di ssu mudellu strughjitore. Omu deve megliu rege è prutege e riserve mundiale di pesci. Hè un inghjocu ecunòmicu è eculògicu maiò. •








