Cuntinuemu a nosta rubrica da cuntà i tesori di a nostra lingua à traversu l’Antulugìa di e spressioni corse di Farrandu Ettori. Sse spressioni ci impàranu assai nant’à a nostra stòria è ciò chè no simu. Omu si deve di tramandale.
Eccu una spressione ch’omu ritrova in Alta Rocca quand’omu si lagna d’unu ch’hà pocu cuscenza. Tandu si dice : Rigalinu hè mortu, Cuscenza hè stata manghjata in Altaghjè !
A stòria vene d’un prete, dice Farrandu Ettori, ch’avia appesu à a so finestra un cabrettu mortu è spillatu, prontu à esse arrustitu u lindumane. Sgaiuffi li anu arrubatu per fà pranzu à bon’prezzu ! In zerga, u prete per vindicassi hà tombu, spillatu è appesu cum’un cabrettu à u stessu locu, a so gatta chjamata Cuscenza. Secondu arrubecciu a notte è torna pranzu pè i sgaiuffi…
A dumènica seguente, u prete à l’altare dissi ch’ellu era malorosu per ssi tempi chì a cuscenza àppia smaritu di sta terra… Tandu, tutti i paruchjani avìanu capitu l’allusione è i ladri, guariti da i puceni gràtisi, sentìanu cullà u vòmitu… dice Farrandu Ettori.
U scrivanu conta a stessa stòria accaduta in Sant’Andrìa d’Urcinu, ma invece d’una gatta ghjera una cuchja (da leghje in Le livre des dictions corses di Paul Arrighi).
In i Fulelli, si dice dinù : Cuscenza hè morta ind’i Pratali. S’agiscerebbe, dice torna Farrandu Ettori, d’un omu cugnumatu Cuscenza, assassinatu in i Pratali. •
Ah ! Anghjulina si chjamava
A spressione sana hè : Ah ! Anghjulina si chjamava a mio pòvera moglia. Ma ghjè a prima parte Ah ! Anghjulina si chjamava chì si dice u più quand’omu s’arricorda d’un colpu di qualcosa ch’ùn duvìa micca sminticassi. Dice Farrandu Ettori ch’ellu ùn sà micca d’induve vene a spressione ma a lea cù dui altre spressioni pròpiu bastiacce : Sì Ghjisè, dumane hè a to festa, chì vole dì poi sempre corre, o cum’elli dìcenu i francesi : demain on rasera gratis.
A seconda spressione ammentata quì da Farrandu Ettori hè : u colpu di a mela cotta, vale à dì in francese : un coup fumant. Farrandu Ettori lampa una chjama in u so libru bramendu ch’un bastiacciu darà a spiecazione. •








