Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola Corsa di Bastia in tempu di u Riacquistu, hà scrittu parechji libri, frà i quali sta Mémoire des Jours – Fatti è Detti. Usi, tradizioni, fatti, detti… Arritti ramenta quì qualchi sprichju di st’òpera volta annant’à a nostra cultura è a nostra stòria, ghjuvelli cù a lingua di l’ànima di u pòpulu corsu.
17 d’aprile 1886, U ministru di i travagli pùblichi ziffra a dichjarazione d’utilità pùblica di a derivazione di u Bevincu per furnisce l’acqua à a cità di Bastia. A riserva d’acqua hè compia in u 1888 è di sittembre di st’annate Bastia hà l’acqua. Nanzu, l’acqua era scarsa sopratuttu d’istatina. I traculini parcurìanu i carrughji per vende u preziosu lìquidu chì venìa da Suerta, Montserrà o Cardu, dice Carlu Castellani. Mughjàvanu « Acqua fresca di Suerta ! » o « Acqua fresca di Montserrà ! » è i zitelli aghjustàvanu « Bona per cacà ! » Eccu una publicità di quell’èpica : « Di matina à dighjunu, hè certa certa, l’acqua di Bivincu cunduce à a tomba ! Evviva quella di Montecatini chì rallegra i contadini ».
21 d’aprile 1818, votu di a lege duganera chì tratta a Corsica cum’è terra straniera, ammenta Carlu Castellani. Dice l’artìculu 2 : « i prudutti fabricati in Francia puderanu ghjunghje in Corsica affrancati di tutti i dritti fora di pacà dopu i dritti di surtita di prezzu generale s’elli pàssanu definitivamente à u stranieru, invece tutte l’altre marcanzie o robba mandata da Corsica in Francia pacaranu dritti di prezzu generale cum’è s’elle venìanu da u stranieru ».
Stu regime fiscale discriminatoriu ùn finiscerà chè d’ottobre di u 1912.
21 d’aprile 1932, u sulaghju di u palazzu di ghjustizia di Bastia si sfonda fendu una cinquantina di vìttima frà e quale 17 morti.
22 d’aprile 1890, u presidente di a repùblica Sadi Carnot (1837-1894) visita Bastia è prumette assai.
23 d’aprile 1904, Lisandu Sauli, natu di ferraghju 1535 in Milanu, hè canunizatu da u papa Pi IX. Vescu d’Aleria in u 1570, avia parcorsu a Corsica. Vultatu in u 1591 in Pavie, si n’hè mortu l’annu dopu in Calosso.
23 d’aprile 1469, Leonardo Fornari, vescu di Mariana, cunsacreghja a ghjesgia Santa Catalina à a marina di Siscu. Accoglie e rilìquie di i marinari di u XIIIèsimu sèculu in a so critta sott’à a ghjesgia chjamata
i tòmbuli di Santa Catalina. Pò, dice Carlu Castellani, cù a paura di l’arrubecci di i pirati, i sischesi i càccianu per purtali in Barrigioni, in a ghjesgia San Martinu.
24 d’aprile 1811, un decretu imperiale scioglie i dui dipartimenti di a Corsica. U novu dipartimentu conta oramai cinque circundarii (Bastia, Aiacciu, Corti, Calvi, Sartè) è sessant’unu cantoni. A prefettura hè stallata in Aiacciu è Bastia diventa una sottaprefettura, stallata corsu Pierangeli, in a caserna Marbeuf (anzianu cunventu in 1678, è oghje liceu Nicoli). Bastia ridiventerà una prefettura u primu di ghjennaghju 1976.
25 d’aprile 1926, u banditu Nunziu Romanetti hè tumbatu in Pèvani (Lava). Hè traspurtatu in Villanova, pò in Aiacciu per fà l’autopsia. •








