« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu mundiale pè a natura, più cunnisciutu da a so abbreviatura WWF. Fundatu in u 1961, l’organisazione no guvernamentale (ONG) hè cunsacrata à a prutezzione di l’ambiente, l’animali è i so abitati. Cù millioni di sustegni in u mondu, presenti in centinaie di paesi, a fundazione s’hè impegnata nant’à più di 12.000 prugramma dapoi a so creazione. Frà quessi, u prugramma di prutezzione di e balene. Trà l’inticcii cù i bastimenti, a pulluzione sunora chì scempie i so modi di mòvesi, i gàngani abbandunati, u sregulamentu climàticu… e minaccie si multiplichèghjanu, dice torna WWF chì chjama a cumunità internaziunale à mette manu in pasta per difende e balene essenziale à l’equillìbriu di a vita marina. È smarìscenu di più in più. « Prutege e balene, ùn hè solu per salvà ss’animali emblemàtichi, ghjè difende un ecusistema sanu sanu da u quale dipende l’equillìbriu di u pianeta ».
È basterebbe pocu. Riduce a vitezza di i battelli sott’à 10 nodi in e zone sensìbule, farebbe calà u rìsicu d’inticciu murtale di manera impurtante. « Una misura sèmplice, cuncreta è essenziale à a vita » dice torna WWF ch’hà lampatu una petizione1. « Hè tempu di cambià di lògica, ùn hè più à e balene di schivà i battelli, ghjè à i battelli d’addattassi. U nostru scopu hè di purtà a voce di a natura è di i citatini à l’attori di u trasportu marìttimu. E vostre zifre li saranu trasmessi per esige ingagiamenti cuncreti è misurèvule. Più saremu numarosi, più pisaremu per salvà e balene di u Mediterràniu. »
Più grande mare chjosu in u mondu, Mediterràniu aggrotta una biodiversità marina ùnica. Ùn raprisenta chè 0,8 % di l’oceani, ma 18 % di l’animali marini mundiali è 28 % di e spèzie endèmiche. Hà dinù una cuncentrazione ùnica di cetacei. Si còntanu 18 spèzie sfarente, pè u più presente in u santuariu Pelagos creatu in u 1999 da a Francia, l’Italia è Monacò. Frà ss’animali, u rorcale cumunu hè u secondu più grande animale di u pianeta classificatu cum’è in perìculu di sparizione da l’Unione Internaziunale pè a Cunservazione di a Natura (UICN). Mediterràniu cuncentra 30 % di u tràfficu marìttimu mundiale. In u santuariu Pelagos, ssu tràfficu raprisenta 18,5 millioni di chilòmetri parcorsu ogni annu, vale à dì 450 volte u giru di u pianeta ! A pulluzione di u mare, per via sopratuttu di i grandi fiumi chì finìscenu in Mediterràniu carchi di cuntaminenti nucivi. Ssa pulluzione agisce nant’à a salute è a capacità di l’animali à riprudùcesi. Altru perìculu, a pulluzione di plàsticu, i cetacei i s’ingòllanu allora ch’elli sò suvente riprotòssichi è perturbatori endocriniani. Face più di 20 anni chì WWF studieghja a salute è i cumpurtamenti di e balene in Mediterràniu.
Da quì à settant’anni, e balene ponu smarisci di u Mediterràniu per via di ssa pulluzione è di l’inticci cù i bastimenti. Ùn fèrmanu chè trà 1500 à 2000 rorcali in mare nostrum… « una pupulazione fragile, isulata, in perìculu. Ghjunti à ssu puntu, ogni animale conta ». U trasportu di merce è passageri hè quellu chì i tomba u più. Dapoi più di 20 anni, WWF Francia hà cuntabilizatu più di 4600 situazione periculose ogni annu è più di 30 morte. Ste pèrdite sò una catastrofa per ss’animali ch’anu una ripruduzzione lente. È dapressu à l’anàlisi scientìfiche, sott’à 10 nodi di vitezza, vale à dì 18,5 chilòmetri à l’ora, u rìsicu d’inticciu murtale hè quasi nullu. Simu 18.000 personi à avè zifratu a petizione pè e balene, per piacè, zifrate ancu voi è fate zifrà in giru à voi. •








