In core di a via Saint-Guillaume, Sciences Po Paris hè un locu induve si scambia, si sparte, è si riflette nant’à u mondu per custruisce a sucietà di dumane. Dapoi qualchi mesi, un gruppu di studienti, purtatu da u so presidente Andria Filidori Cardosi, hà messu in ballu l’associu Sciences Populu, da permette à i Corsi di sta scola di scuntrassi. Natu di sittembre 2025, l’associu riunisce una quindicina di studienti di a famosa scola parigina, creata in lu 1872 da Émile Boutmy. U so presidente risponde à e nostre quistioni.
Avete creatu l’associu Sciences Pòpulu… cù chi scopu ?
Cume tutti l’associi di Sciences Po Parigi, simu prima stati eletti da i studienti in principiu d’annata, nanzu d’esse arregistrati in prefettura. U nostru scopu hè doppiu. Prima hè di tramandà, fà scopre a nostra cultura, a nostra stòria, a nostra lingua, infatti ciò che no simu, anzituttu à i studienti di a scola.
U secondu ughjettivu hè di permette à i Corsi di Sciences Po di scuntrassi, ritruvassi, sparte, infatti di creà una rete d’aiutu per i stùdii, e ricerche d’appartamenti, e dimarchje amministrative, i stazii…
Qualesse sò l’iniziative prese ? È chì mezi avete ?
Ind’è u quadru di u primu scopu, l’associu hè statu assai produttivu, urganizendu quattru evenimenti maiò ind’è l’annu.
U primu hè statu a pruiezzione di u filmu Une vie violente di Thierry de Peretti, incù l’attore Cédric Appietto chì hà pussutu scambià incu i studienti.
U secondu hè statu a cunferenza data da u prufessore di scienze pulìtiche Xavier Crettiez, chì hè venutu à parlaci di viulenza pulìtica cumparendu FLNC in Corsica è ETA in Euskadi.
Dopu avemu avutu u piacè d’accoglie a prufessore di dirittu custituziunale, Wanda Mastor, à nant’à u tema di l’autunumia cù u « Processus de Beauvau », paragunendu incù l’altre ìsule (digià) autùnume di u Mediterraniu. È infine, hè venutu à truvaci, Marcandria Castellani, chì hà animatu una cunferenza in giru à a custruzzione di u « rumanzu naziunale » corsu, trà miti è realità.
Issi evenimenti sò urganizati à spessu in cullaburazione incu Via Corsa, l’associu di i Corsi d’Assas è à Casa di u Pòpulu Corsu. Cun elli, avemu avutu dinù u piacè d’urganizzà è di sparte serate di mùsica è di cantu ind’è parechji stabilimenti corsi di Parigi è ancu di visità u Senatu cù Paulu Santu Parigi è l’Assemblea naziunale cù Michè Castellani.
Chi pensate di a situazione pulìtica attuale in Corsica ?
Da quì à qualchi ghjorni sarà esaminatu u « processus de Beauvau » à u Parlamentu francese. Sciences Po hè un locu induve si scambia assai à nant’à ste forme d’evoluzione istituziunale, chì interèssanu assai i studienti è i prufessori. Ghjuventù che no simu avemu un rollu particulare da piglià ind’è u quadru di ste discussione.
Difendite a nostra lingua è a nostra cultura, chì pensate di a situazione fatta per un dettu à Scola Corsa è a lingua corsa in generale ?
A nostra lingua oghje hè minaciata di smarisce è a pulitica linguìstica di u Statu ùn cerca micca veramente à aiutacci cume l’avemu vistu incù u casu di Scola corsa, è cum’ella si dice ind’è noi « persa a lingue, mortu u populu ». U nostru associu hà dunque raghjuntu u culletivu di sustegnu à Scola Corsa qualchi ghjornu fà.
Allora chì oghje s’insegna u rùssiu, u mandarinu, l’àrabu, l’ebreu… in Sciences Po, ùn hè micca pussìbule d’amparà e lingue regiunale, ricchezza di a nostra diversità culturale. Ci piacerebbe dunque prupone per l’annu chì vene à l’amministrazione universitaria di mette in ballu un corsu regulare di lingua corsa è sustene l’insegnamentu di l’altre lingue regiunale cume l’occitanu, u brittonu o u bascu…
Chì sò i prugetti à vene ?
Per l’annu pròssimu, avemu tanti pru-ghjetti in a cuntinuità di ciò ch’avemu digià fattu, ma dinù d’aiutu à i giòvani chì vòlenu entre à Sciences Po. Vulemu parlà di sughjetti chì ci tòccanu assai è chì sò spessu scunnisciuti in altrò, cum’è u rollu di e donne in a LLN o a religiusità pupulare in Corsica.
Ci piacerebbe dinù prupone à i nostri aderenti una forma nova di spartera, u caffè-scontru, incu persunalità corse di Parigi cum’è pulìtichi, avucati, funziunarii, prufessori, impresarii… •
Contact réseaux sociaux :
@sciences.populu









