Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

I Corsi ind’a guerra d’Algeria

À Dumè, in memoriam

9782742793204

le 03/02/2017

Numarosi sò i maschji di più di sessant’anni chì t’anu participatu à l’ùltima guerra di i grossi battaglioni. Sò à pocu pressu dui millioni d’omi chì sò stati mandati in Algeria, malgratu u fattu ch’ùn ci’hè micca statu mubilisazione. D’altronde, ci hè un cuntrastu trà u nùmaru impurtante d’urganisazione chì mantènenu u ricordu di a guerra, è u silenziu di a maiò parte di i cumbattanti, e ferite fìsiche o mentale essendu sempre vive. Parte in Algeria per sti ghjòvani era cum’è un ritu di passaghju patitu : a voglia di fà a guerra ùn ci’era.

« Les événements d’Alger » ch’ùn saranu chjamati « guerra » chè di 1999, òffrenu situazione sfarente, sicondu chì u suldatu sia di mistieru o chjamatu, ch’ellu sia daretu o dinanzu à u fronte, ch’ellu parli u francese o a lingua di u so rughjone spùticu. I suldati chì sbarcàvanu in Algeria èranu spessu affascinati da a bellezza di u paisaghju. Ma scuprendu i primi morti scannati, li venia l’odiu.

Trà 1954 è 1962, sò stati 8000 Corsi chjamati. Invece ch’ùn sò chè 3% i suldati di u cuntinentu chì t’anu vulsutu ritruvà qualchidunu di u so paese, i Corsi pàrlanu corsu è s’addunìscenu trà d’elli. Ind’u soprapiù, sò à pocu pressu 200.000 i colon corsi stallati in Algeria dapoi a cunquista. Anu mantenutu u liame cù l’ìsula è l’associ corsi d’Algeria t’anu un’attività tremenda : sustènenu i feriti, màndanu pacchetti à i suldati, assèstanu pasti pè i Corsi in permissione… Sò 61% i Corsi chì t’anu ritruvatu paisani stallati in Algeria. Un antru puntu d’intaressu, i Corsi pratècanu più chè l’astri.

Finita ch’ella hè a guerra, simu dunque di pettu à « hommes-silence » chì sòffrenu di corpu è di mente, è chì u ritornu ferma discretu : nè i Francesi, nè i ghjurnalisti li pòrghjenu sustegnu, siccomu i suldati vultàvanu cù a pesta. Ci vulerà aspetta una bella stonda prima di vede a creazione di gruppi d’anziani cumbattenti in Francia. Vurria ghjustu amintà a passata d’un suldatu corsu. Una matina, entre ind’una casa è intuppa un Algerianu. Tandu, tira ind’u muru da un avè à tumbà un omu. U tumberanu i so camarati. Ci vole à capisce chì ghjè assai diffìciule di piglià a vita di qualchissia, sopratuttu per ghjòvani chjamati.

Oghje chì hè oghje, sparìscenu pocu à pocu quelli chì sò stati chjamati per participà à sta guerra senza nome. Tocca à noi à rèndeli omaggiu è à impedisce ch’ella schjatti un’antra guerra.

Marina Chovin.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

Zeru vergogna, aux éditions Agfb

le 13/06/2025

« Et si cette mi-fiction était d’utilité publique ? Et s’il s’agissait d’un livre d’assistance à société en danger, une…

Storia

le 12/06/2025

1774, l’armée française occupe la Corse depuis 6 ans. Elle y pratique une loi martiale implacable. Une série d’ordonnances sont…

Tricentinariu di a nàscita di Pasquale Paoli

le 12/06/2025

U prugramma ferma sempre riccu per l’anniversariu di u tricentinariu di a nàscita di Pasquale Paoli. L’Università chì porta cù…

Da leghje dinù

surpeche

Accapu di a reddazzione

le 13/06/2025

Arritti n’hà parlatu duie settimane fà, s’hè apertu in Nizza a terza cunferenza di e Nazioni Unite pè a salvezza…

Tricentinariu di a nàscita di Pasquale Paoli

le 12/06/2025

P Paoli

Langues et cultures minoritaires, le péril de la spéculation immobilière

le 30/05/2025

BASTIA 24/05/205 - SCONTRU D'ARRITTI © PIERRE MURATI

Umagiu à Max Simeoni

le 09/04/2025

Max Simeoni

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca