Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola Corsa di Bastia in tempu di u Riacquistu, hà scrittu parechji libri, frà i quali sta Mémoire des Jours – Fatti è Detti. Usi, tradizioni, fatti, detti… Arritti ramenta quì qualchi sprichju di st’òpera volta annant’à a nostra cultura è a nostra stòria, ghjuvelli cù a lingua di l’ànima di u pòpulu corsu.
11 di maghju 1926, Bastia accoglie una cummissione d’inchiesta parlementària per, secondu à Emiliu Sari, merre di a cità, « rèndesi contu di i nostri bisogni è arregistrà e nostre brame ».
Hè a 53a cummissione, dice Carlu Castellani chì ramenta Mario Roustan, sottusicretariu di Statu à a marina mercante : « A Corsica merita i nostri sforzi custanti »… ma disgraziosamente a cummissione di a Corsica si ne scurderà bellu in fùria.
U duttore passa è vene. À chì hà pene e si tene.
12 di maghju. San Brancaziu. Festighjatu à l’oratoriu Monserratu in Bastia. L’oratoriu hà u privilegiu cù Saint-Jean de Latran in Roma, d’avè una Scala Santa ch’omu colla à ghjinochji u 12 di maghju diciendu à ogni scalinu « Santa Madre questo fate che le piaghe del Signore siano imprese nel mio core ».
Stu privilegiu hè statu accunsentitu da u Papa Pie VII dice Castellani, per ringrazià i Corsi d’avè accoltu 245 preti taliani esiliati in Corsica da Napuleone durante 3 anni in u 1809. A Scala Santa fù inaugurata u 16 di nuvembre 1884 da Munsignore Della Foata, vescu d’Aiacciu. A cappella custruita in u XVIu sèculu, fù strutta da i Genovesi, po ricustruita in gràzia à Don Lorenzo Lucciana. Una placca dice : « Il Rev. Don Lorenzo Lucciana nelle atto di una celeste visione per cui fece il voto ch’egli sciolse in tempo opportuno di riedificare l’antico oratorio di Monserrato dai Genovesi distrutto nel MDCCLXI ».
San Brancaziu hè festighjatu dinù in Casinca induve l’oratoriu aggrotta dapoi u 1844 e rilìquie di u Santu.
In Petracurbara, a legenda conta ch’ellu ci hè statu un miràculu in u santuariu dedicatu à u Santu. Un bancalaru paralizatu ch’avìa custruitu un altare, s’hè alzatu è hà marchjatu lasciendu cum’è prova è in ringraziamentu e so croce in a cappella…
14 di maghju di u 1977. A stamparia d’Arritti in Bastia (Toga) hè strutta da un attentatu.
15 di maghju di u 1920 in Parigi. Prima publicazione di u ghjurnale A Muvra creatu da Petru Rocca (1887-1966). D’ottobre, u ghjurnale hè trasferitu in Aiacciu è divente settimanale. Hè scrittu quasi sanu sanu in linga corsa. U 1u di ferraghju 1921 scrive : « Vulemu chì a Corsica sia cunsiderata micca cum’un dipartimentu francese, ma cum’è una nazione cù a so stòria, a so lingua, e so tradizione è u s’avvene pròpiu ».
Hè u ghjurnale di u Partitu Corsu d’Azzione, chì diventa u Partitu Corsu Autunumista in 1927. Ma perde in credibilità quandu certi di i so rispunsèvuli raghjùnghjenu l’irredentìsimu talianu. Ci serà una decina di cundannazioni in u 1947, frà i quali Petru Rocca.
A Muvra pianta e so publicazioni u 1u di sittembre 1939. •








