Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

A màghjina di a Còrsica da per lu mondu

MY FIRST WORDS IN

le 09/06/2017

In Còrsica, sò duie sterpe di turisti : i pinzuti è i frusteri. È e rilazione trà d’elli sò belle chè sfarente. U fattu si stà chì i frusteri ùn t’anu micca troppu prublema per campà quì. Hè detta, i Taliani ci annèrvanu appena chì si crèdenu soli suletti è pàrenu d’ùn cunnosce u galateu. Hè detta dinù chì i Tedeschi anu a reputazione di ghjunghje in Còrsica a vittura carca à robba soia da ùn avè bisognu di cumprà troppu, ciò chì dispiace à i cumercianti. Ma què ùn hà nunda à chì vede cù a rilazione Corsu-Pinzutu.

Pudemu piglià un esempiu : i Francesi cù i Belgi.

À rombu di cuntà storie bèlgiche ridìcule chì mèttenu in ballu parsunaghji bauli, si capisce chì i Francesi, d’un latu, mèttenu à ride da ch’elli sèntenu l’accentu bèlgicu, è chì i Belgi, d’un altru latu, anu qualchì difficultà à accettà d’esse sprizzati cusì. Cumu riasgisce di pettu à tanti preghjudizii ? Eccu u stessu prublema chì si pone trà a Còrsica è a Francia.

Per tutti i Francesi, u Corsu hè dicettu, hè inghjuliarinu, hè sàlvaticu è dunque viulente, ùn t’hà micca cultura spùtica fora di u cantu chì ti dà a voglia d’entre, sùbitu sùbitu, ind’a cascia… Pè i Corsi, questu u ghjudicamente face nasce a scunniscenza è ci vole à ricunnosce chì a spressione « razzìsimu anti Corsi » ùn hè micca una parolla incunsiderata. Ma u prublema hè astru : una parte di quelli chì càmpanu per via di u turìsimu cerca à pruffittà di sti preghjudizii. U fattu si stà chì si trova, in Còrsica sana, magliette cù testi chì ci vulerebbe à ricusà cun forza.

Eccu un testu stampatu annant’à una maglietta (l’aghju da scrive cum’è ellu hè, senza mudificà nulla) : « Les 10 commandements Corse (sic !) : tu seras fier d’être Corse ; tu n’interrompras pas ta sieste ; tu feras demain ce que tu n’as pas envie de faire aujourd’hui ; observe l’heure de l’apéro ; honore ton île de beauté ; tu te reposeras avant d’être fatigué ; le cochon sauvage tu mangeras ; tu ne travailleras que si tu as le temps ; si on te vole une châtaigne, une châtaigne tu donneras ; tu ne convoiteras pas la soeur de ton voisin » !!!

Ohimella, per piacè, fèmula finita cù ste stupidità : cumu accettà di dà à a Còrsica una màghjina dannighjata à stu puntu ? Anch’assai, i frusteri ùn compreranu micca ste magliette è a soia a visione di l’ìsula hè spessu linda.

Vogliu finisce ammintendu un libru d’una donna, Mia Bowen, chì, appassiunata di e lingue spùtiche à ogni rughjone ch’ella ci andava, hà scrittu un libru, My first words in… traduttu in più di 70 lingue. Hè ci n’hè unu, u My first words in Corsican, cù a màghjina di a parolla, a parolla è a prununzia. Un sciallu ! Sarà troppu cumplicatu di dà una bella ripresentazione di a nostra l’ìsula ?

Tocc’à noi à pruvà.

 

Marina Chovin.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 21/05/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Costa Gavras à Marignana

le 14/05/2026

Konstantinos Gavras a fui la Grèce fasciste des colonels à 20 ans, au début des années 1950, pour venir poursuivre…

« Mémoire des jours »

le 14/05/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

Baleine rorqual

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

30 di maghju, 2 ore è mezu dopu meziornu - Palazzu di Ghjustizia

le 21/05/2026

p4 Manif

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca