Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Un tombeau communautaire Capcorsin

A Tomba cumuna in Pozzu Brandu

tombeau communautaire de Brandu

le 28/04/2018

Cadeau de Filippu Ferdinandi aux gens de son village, le tombeau communautaire de Brandu a accueilli la dernière inhumation en janvier cette année. Depuis sa construction en 1853, plus de 700 personnes ont été déposées dans ce lieu.

 

S’ella v’accade di passà per Pozzu di Brandu, pigliate u tempu di spinghje u purtone di ferru di u campusantu. In cim’à una scala di petra, sterete di punta à un edifìziu di tettu è di teghje, pròpiu ùnicu in Corsica, è forse in altrò, a Tomba cumuna di Pozzu.

Sta tomba hè l’òpera di u cumandante d’ingeniu Filippu Ferdinandi, natu in Pozzu u 19 di ferraghju di u 1789, persunagiu di spiccu di u paese è dinù scupridore di a grotta di Brandu in u 1841 in u locu chjamatu A Marmuraghja.

 

Un rigalu à i so paisani

Sin’à u 1855, solu avìanu una tomba persunale e famiglie più ricche d’issu paisolu; l’altri Puzzinchi si facìanu interrà in u campusantu di a parochja Santa Maria di Castellu, sopr’à U Musuleu. A cascia era purtata da l’omi sin’à l’altra valle d’a Pieve di Brandu. Quand’ellu facia u tempurale, d’invernu, si dipunia a cascia in un edìculu di petre chjamatu U Casarellu, è tandu, era falata à a prima spannata. Què, era un veru guaiu pè a ghjente di Pozzu, moltu più ch’elli èranu numerosi i cunflitti, trà Brandinchi.

Per falla finita cù sti scòmudi, u cumandante Filippu Ferdinandi, purfigliolu d’un’ antica famiglia di Pozzu, fece un rigalu à i so paisani : a Tomba cumuna.

Nant’à unu di i so terreni, cù i so pròpii solli, fece custruì una tomba chì possi accoglie una nuvantina di defunti. Filippu Ferdinandi tracciò i piani d’una tomba di struttura ottugunale. A custruzzione, principiata in u 1853, durò dui anni, è a tomba fù aduprata per a prima volta u 27 dicembre di u 1855.

Fatta di novanta sarcofaghi, isulati da diciottu longhe porte di legnu, è scumpartuti in dui lati da un vascellu mezanu, a tomba pò uspità vinti zitelli, trentacinque donne, è altretanti omi. Daret’à ogni anta, si tròvanu cinque sarcofaghi soprapposti. E tramezane sò di petre è i sulaghji di teghje. I sarcofaghi, à l’internu, sò di forma trapezuidale, u latu più àmpiu giratu versu u vascellu. Per compie, una lastra numerata chjode ogni impiazzamentu.

Sin’à u 1855, solu avìanu una tomba persunale e famiglie più ricche d’issu paisolu ; l’altri Puzzinchi si facìanu interrà in u campusantu. Oghje, un Tedescu mortu nant’à i chjassi di u Monte Stellu, si trova sempre indè a Tomba cumuna.

A gestione di a Tomba cumuna

Cume hè gestita a Tomba cumuna ? I cunfratelli di San Bartulumeu, sò i dipusitarii d’a gestione. U priore tene un libru ; nantu, sò scritti à registru tutte e spustere di defunti.

Indè l’edifiziu, pò dumandà un’ urna ogni paisanu è ancu qualchì furesteru o strangeru senza tumbinu. Un Tedescu mortu nant’i chjassi di u Monte Stellu, si trova oghje sempre indè a Tomba cumuna.

Quandu una persona scritta capinanzu si ne more, hè purtata in ghjesgia indè a cascia ùnica di a cunfraterna è dopu in a tomba. Si caccia u più anzianu occupante di a tomba, e so osse sò messe indè una di e duie arche scavate sott’à u pavimentu di petra di Brandu d’a tomba. Ci n’hè una per l’omi è l’altra pè e donne.

 

Ùltima inumazione quattru mesi fà

Si esce u defuntu da a bara, stà allungatu nant’à una tàvula di castagnu zeppa quattru centìmetri è hè allucatu indè a so nichjula chì hè sallata da a so teghja.

Tuttu què hè scrittu nant’à u libru di i registri.

L’ùltima inumazione hè stata fatta di ghjennaghju 2018. L’impiazzamentu attribuitu à u defuntu era quellu d’un omu chì ci ghjacia da 70 anni.

Dop’à a so custruzzione, più di settecentu persone sò state diposte indè stu locu. Tramez’à elle, dece parenti di u cumandante Fillipu Ferdinandi. Inquant’à st’ùltimu, fù sepellitu daret’à a teghja 56, u 24 di lugliu di u 1870.

Oghje si sà da u Priore d’a Cunfraterna San Bartulumeu ch’elle ci sò cinque richieste pè a Tomba cumuna di Pozzu.

 

Bernardu Sisco è Carlu Eissautier

Cu l’aiutu di a squadra di Praticalingua.

Attellu ricerca è pruduzzione scritta, cù Ghjiseppu Turchini •[email protected]

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

Anthologie des expression corses

le 20/04/2025

Cuntinuemu a nosta rubrica da cuntà i tesori di a nostra lingua à traversu l’Antulugìa di e spressioni corse di…

Tricentinariu di a nàscita di Pasquale Paoli

le 20/04/2025

Arritti hà apertu quì una rubrica per fà cunnosce a grandezza di Pasquale Paoli à traversu sfarente testimogni di u…

Pasquale Paoli annant’à RCFM

le 10/04/2025

Depuis trois ans, Marc’Andria Castellani incarne la voix de l’Histoire sur les ondes de RCFM. Ce passionné s’attache à revisiter…

Da leghje dinù

Accapu di a reddazzione

le 20/04/2025

Trump ghjoca e vintarole, Poutine scaccaneghja ind’è a so barba è sbuciarda à più pudè, Netanyahou ùn vole sente nunda,…

Tricentinariu di a nàscita di Pasquale Paoli

le 20/04/2025

Paoli

Umagiu à Max Simeoni

le 09/04/2025

Max Simeoni

Tamanta strada!

le 01/12/2016

capture-decran-2016-11-30-a-10-58-50

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca