Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2758

da u 28 di lugli à u 3 d’aostu 2022

Accapu di a reddazzione

Acqua

Eau

le 30/07/2022

In ssi tempi di suleoni, si capisce u preziosu di l’acqua. Beie, lavassi, rinfriscassi, annacquà l’orti… l’acqua hè vita è senza acqua ùn si pò campà. U riscaldimentu climàticu minaccia l’accessu à l’acqua è à u so risanamentu. Hè l’ONU chì a dice. Hè una messa in guardia ch’ellu hà fattu in Gènova sta settimana à l’Urganisazione Mundiale di a Salute in u quadru di a priparazione di a COP 27, chì si tenerà di nuvembre 2022, è di a Cunferenza di e Nazioni Unite nant’à l’acqua chì si tenerà in 2023. Pare incredìbule, ma malgratu e priurità ripetute nant’à ciò ch’ella raprisenta l’acqua pè u mondu, malgratu mondu scritti è cunvenzioni internaziunale, vera pulìtica di l’acqua à u livellu internaziunale ùn ci n’hè micca. È dunque, micca cuurdinazione è azzioni pè a prutezzione di l’acqua beièvule, cum’è pè u risanamentu è a salute. 35 % di a superficìa di l’Unione aurupea averà prublemi di pruvista da quì à menu di 50 anni. In u 2007, 16 millioni di personi in u mondu èranu tocchi da ssi prublemi d’acqua. Saranu 44 millioni da quì à u 2070. À certi li pare chì 1 gradu in più in a timperatura terrestra ùn hè nunda è ci addatteremu. Invece 1 gradu in più sò 20 % di e risorze rinuvelèvule in acqua chì sparìscenu ! Allora, pensate, i 2 gradi è più chì ci minàccianu… È quand’ella smarisce una risorza in acqua, un ghjacciaghju, e nivaghje, un fiumicellu, un fiume, un oasis, una sèmplice funtana… sò millioni di personi tocche in u mondu ! Cù a redduzzione di l’acqua, ci hè u perìculu nant’à u risanamentu è a salute di a ghjente dinù, più sposti à l’agenti patogeni è à e malatìe. Ghjè l’acqua chì pulisce l’acqua ! Menu acqua, menu capacità di pulìscela… Oghje ghjornu ci hè sempre 16 millioni di personi ch’ùn anu micca accessu à l’acqua beièvule è 31 millioni ch’ùn anu mezi di trattà l’acque imbruttite. Senza una pulìtica cuurdunata è addattata à sta situazione di perìculu, ùn ci hè mezu di dà di pettu à e cunsequenze di u riscaldimentu climàticu nant’à e risorze in acqua. Ci tocca à mette in ballu mezi di trattamentu di l’acque pùzziche, ricuperazione di l’acque di piossa, stazzioni di pumpamentu, pozzi di ritinsioni d’acqua… Ci vole à rispunsabilizà i paesi à u livellu naziunale è internaziunale, è dassi misure di pianificazione è d’addattazione à u riscaldimentu climàticu, dice torna l’ONU. Cuurdunà e pulìtiche à livellu di tutti i settori d’attività, fà u puntu di ciò chì manca, elaburà sfarenti scinarii è mette in ballu misure in tutti i paesi.

In Corsica, cum’è in altrò, ci vole à mette in ballu una pulìtica rispunsèvule. « Simu di pettu à a sicchina di u sèculu » hà dettu l’idrobiologista Antone Orsini. L’ìsula hè in alerta dapertuttu è s’annùnzianu nove ristrizzioni d’acqua. Hè difesu di empie a so piscina, di lavà a so vittura, d’annacquà a so pratulina. L’orti ùn si ponu annacquà chì à cert’ore dinù.

U corsu di i fiumi di ghjugnu s’assumigliava à quellu di a fin’d’aostu hà dettu torna Antone Orsini. « Avemu dui mesi d’avvanzu nant’à a sicchina. Ci hè di chè à fassi penseru. » Pè e stese d’acqua sottuterra hè listessu. Hà pocu nivatu, ùn hà micca piossu, l’acqua hè scarsa. « Ci vole una rivuluzione » dice torna Antone Orsini, « 60 % di l’acqua in Corsica ghjove à l’agricultura. Ci vole à selezziunà spezie meditterrànie, cultivà à seccu, ancu d’inguernu, è ci vole à fà pruviste d’acqua. » Eccu.

Ci simu. •

Fabiana Giovannini.
aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Accapu, Ambiente

Municipales

le 12/03/2026

Qu’ils soient reconduits ou nouveaux, la coordination Terra1 interpelle les candidats à l’élection municipale sur les menaces qui pèsent sur…

Un dibàttitu à l’Università

le 12/03/2026

L’Équipe méditerranéenne de recherche juridique (EMJR) organise, avec la collaboration de l’Institut d’études du droit public (IEDP) de l’Université Paris…

Accapu di a reddazzione

le 12/03/2026

L’8 di marzu, festa internaziunale di i diritti di a donna, hè statu francatu torna quist’annu. Quantu sò e donne…

Da leghje dinù

images

Accapu di a reddazzione

le 12/03/2026

L’8 di marzu, festa internaziunale di i diritti di a donna, hè statu francatu torna quist’annu. Quantu sò e donne…

Langues régionales | Logement

le 12/03/2026

Fañch

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca