8 di dicembre 1966

UN MUGHJU

50 anni fà, eru un mughju.

A nostra lingua ci’hà custatu à uni pochi di noi altri règule nant’à i diti ! È certe scole a dicìanu « ùn sputate micca in terra è ùn parlate micca corsu »… Era arcàicu, pruibitu è ancu imbecille di vulè parlà corsu : L’avvene era francese.

U nostru pòpulu, ùn avìa nè cuscenza di sè nè, cunniscenza di a so storia, di a so identità, di a so pròpia esistenza.

Ecunumìa ùn ci n’era, a ci dicìanu, « hè megliu à parte, u vostru avvene hè in Francia »… È partìani i nostri ghjòvani… I so parenti l’incuragìanu : u sfocu era in i studii è in l’esiliu.

U «Dìu », quale a sapìa ch’ellu era stu cantu sceltu da l’antennati per affirmaci naziunali ?

A bandera, era piatta impulverita in e vechje mèrie di i sulaghji. A maiò parte ùn a cunniscìanu micca.

E pulifunìe, ci parìanu canti urientali, ghjunti da ssi paesi landani…

I Corsi, ùn avìanu nisun brama cullettiva, solu u sìntimu è a zerga di sèntesi «maltrattati ». Tandu… aghju lampatu un mughju.

Da una mannata di Corsi ch’ùn vulìanu spènghjesi, pocu à pocu, sò natu è aghju cresciutu.

U mo scopu era d’apre l’ochji, di dì ciò ch’ùn si dicìa, di pone e quistioni, i dibàttiti, è di fà rinasce cusì pian’pianinu, a cuscenza, u sensu di l’avvene cullettivu, l’àvviu patriottu.

Un avvene à custruìscesi, à inventassi, à mette in ballu inseme.

Era di rivolta è d’affirmazione u mo mughju, era di gioia ancu à le volte, era di dulore dinù.

Aghju scrittu è cuntatu tuttu ciò chè vo facìate, voi altri zitelli Corsi : i vostri sonnii, e vostre glòrie, i vostri doli dinù. Avemu riflettutu è alzatu u pugnu inseme, scrittu prugrammi d’avvene…

Sò parte di a vostra vita. Cinquant’anni di lotte, strazii è malanni. Cinquant’anni di sperenze scritte è scritte torna, morte eppò rinvivite, sempre.

È s’ella hà scambiatu un pocu dapoi tandu a Còrsica, accurdàtemila, aghju fattu anch’eiu a mo parte di u travagliu.

È perch’è a nostra terra più chè mai a si merita, perc’hè i nostri ghjòvani anu u drittu à un avvene di zùccheri è di fiori, perch’è a forza d’un pòpulu nimu ùn a pò parà s’ella hè sodda è sulidaria, u lampu torna ssu mughju 50 anni dopu, è a vi dumandu più chè mai : ARRITTI o zitè !