Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2917

da u 25 di dicembre di u 2025 à u 7 di ghjennaghju di u 2026

Felì hà da festighjà i so 60 anni !

Bella annata anniversariu pè u 2026

Felì 60 anni

le 26/12/2025

Arritti hà vistu nasce è accumpagnatu uni pochi d’artisti culturali corsi chì u nostru settimanale anch’ellu hè eredu di l’èpica di u riacquistu ! Ma certi cantarini forse anu una stòria ancu di più ìntima cù u nostru tìtulu. Felì hè di quessi. Arritti hà una bella stòria cù i s’amichi di a famiglia Travaglini. È in quantu à Felì, da giuvanettu, avemu sentitu a so voce maturisce è l’avemu seguitatu nant’à u so caminu riccu di talente è di creazioni. Di custruzzioni dinù. À noi ch’avemu à core di « fà nazione », ciò chì ci maraviglia u più ind’è cose magnìfiche ch’ellu hà custruitu, ghjè ben intesa a nostra lingua è a nostra cultura scritta ind’è l’avvene cù Scola in Festa è ste centinaie di chjome bionde è brune furmate à a nostra cultura… salutemu quì l’impegnu maiò è u sciaccamanemu forte. Ne riveneremu torna à parlà di ssa scola induv’ellu s’impegna matina è sera. Aspettendu, oghje, lampemu una strinta d’ochju à l’annata ch’ellu ci appronta… Felì hà fattu cum’è Arritti, hè natu in u 1966 ! È festighjerà ss’anniversariu nant’à a scena dunque cù belli cuncerti, un discu è una surpresa à a fine induve tutt’ognunu serà chjamatu à partecipà.

Festighjeghji i to 60 anni… è quist’annu 2026 Arritti dinù festighjerà i so 60 anni ! Ti rendi contu… simu di stessa età ! Più d’una generazione di militenti….
Aghju avè 60 anni è mi rallegru chì Arritti àppii listessa età ! Festighjeremu sicuramente un ghjornu o l’altru inseme !


Per appruntà st’anniversariu, hai custruitu cù u nostru amicu Alanu Gherardi, una bella seria di cuncerti chè v’avete datu in Corsica quist’annu è sin’à in Parigi, còntaci a pena u cuncettu è l’accolta chè v’avete ricevutu da u pùblicu ?
Per appruntà st’annata d’anniversariu s’ellu si pò dì 1966-2026, avemu fattu iè, una seria di cuncerti cù Alanu Gherardi. In fatti era un edea d’Alanu chì m’hè parsa veramente interessante, di dà appuntamentu à i Corsi di Parigi è l’amichi di a Corsica, una volta per mese, in una saluccia di una centinaia di piazze, induve no cantemu tutti i dui cù Pierre Agostinetti chì sonna di pianò. À long’andà dicieraghju, face a pena « famiglia », a ghjente aspetta è ci ritròvanu tutti sti fin’di mesi quassù per un mumentu di spartera in giru à a nostra lingua, a nostra cultura è u nostru paese. Serà dunque un appuntamentu ch’hà da cuntinuà, una volta per mese, ancu in u 2026, ne riparleremu.


Ci serà un antru cuncertu maìò, quellu di i to 60 anni, u 13 di ferraghju pròssimu à l’Alboru in Bastia… cù un cusì grande successu chè t’hai aghjustatu un antra data u 14… cosa ci appronti ?
« Felì 60 anni digià » hà da esse un giru in fatti. Principieremu u 13 di ferraghju à l’Alboru in Bastia. A prima sera hè digià colma. Dunque femu un antru cuncertu u 14. Ognunu sà chì ghjè à San Valentinu, ci serà a sera un attenzione particulare per tutte e donne chì saranu ind’è a sala. Avemu da fà un pìcculu regalucciu è cusì ci arricurderemu tutti inseme di ssa data. U cuncertu hà da esse piuttostu accùsticu, saremu sei nant’à a scena. Ci serà Toni Falone chì sunnerà d’urganettu. Toni ch’hè una amicu di tandu ch’hà fattu l’accunciature di u famosu discu E nove, è ch’hà accunciatu à Golu, Mediterraniu, eccètera. Pierre Agostinetti à u pianò. Laura Degiovani chì vene d’avè un ciucciettu, dunque chì ghjè mamma, vene cù noi à fà ssu giru. Alanu Gherardi à a voce dinù è à a ghitara bassa. È e percussioni di Micka Olivier. Tuttu què in un decoru piuttostu casanu, dicieraghju, senza dì ne di più.
U giru principia dunque di ferraghju, è dopu avemu da fà uni pochi di cuncerti, in Corsica è in Cuntinente, di veranu è tutta l’estate, è si finiscerà st’annata in fine 2026 in una cità aurupeana. Pensu ch’hà da piace à tuttu u mondu. Sicuramente chè no feremu u viaghju tutti inseme per andà à cantà a Corsica in sta cità. Vi teneraghju à capu…


Cosa ci appronti fora di ste serate di ferraghju, giri istatini ? un antru discu ?
Iè travagliu nant’à un antru discu di sicuru. U cuncertu ripiglierà di sicuru e canzone cunnisciute da tutti, ma ci serà dinù qualchi nuvità, per pruvale nanzu d’arregistrale.


Perdimu un pocu u contu cù tutte st’annate à cantà, quantu dischi ? quantu canzone ? quantu serate hai datu… a sai ?
Sò a sò, innò ùn a sò micca ! (rise) Diciaraghju à pocu pressu, dischi ùn aghju micca contu, ma mi pare una dodecina dapoi l’89 cù u primu esciutu chì si chjamava Campà, è l’ùltimu Amparàtemi à cantà, chì ghjè esciutu in 2023. Canzone ? Sè no cuntemu quelle ch’avemu scrittu cù Ghjuvan Tèramu Rocchi per mè, più quelle scritte pè i zitelli, più quelle ch’aghju scrittu eiu o ch’aghju travagliatu cù Ghjàcumu Fusina o cù Patrizia Gattaceca, pensu chè no tucchemu e 200 canzone…


Quand’è tù fieghju un pocu à l’arritrosu, chì sìntimu hai di stu parcorsu culturale dapoi l’89 ?
U sìntimu ch’o aghju di stu parcorsu culturale, ch’ellu sìa u meiu o di l’inseme, dapoi u riacquistu ch’aghju campatu, ancu sè eru giòvanu giòvanu, ghjè chì tutta a spressione artìstica ch’ella sìa a puesìa, a canzona, u teatru, eccètera, tutta sta spressione custì hà non solamente puntellata quella òpera di u riacquistu ma hà cuntribuitu à tene a casa arritta s’o possu dì. È oghje simu sicuramente in Corsica, a regione chì hà u più creatività in ssu sensu. Ognunu sà chì ci hè inghjilocu musicanti, cantatori, giòvani chì s’impègnanu in u teatru, infine, un bellu penseru ch’elli anu è à tempu una passione pè a so cultura è pè a so lingua. Dunque pensu chì pudemu parlà custì d’una pìccula vittoria. S’ellu ùn ci era micca statu sicuramente st’èpica di u riacquistu, oghje chì ne sarebbe di u nostru paese ?


Trovi a Corsica cambiata ? È a nostra cultura d’appressu à tè hà piuttostu avanzatu o nò ?
Sicuru chì a Corsica ghjè cambiata, ma ùn hè micca cambiata chè ver di u negativu. S’hè mudernizata, hè cambiata dunque dinù ver di u pusitivu. Ci demu di rimenu per avè tutti l’urdigni da pudè ghjustapuntu affruntà u mondu mudernu, è pè esse è per stà arritti. À mè mi garba ch’ella sìa cambiata in ssu sensu. È à prupòsitu di a nostra cultura, a dicìa in a mo risposta di nanzu, à pàrtesi da u mumentu induve un paese hà bisognu di creatività artìstica per pudè annacquà, fà entre in ogni casa, ch’ellu sìa per vìa di e canzone pè i maiò o pè i zitelli, tutta a spressione artìstica, pensu chì ghjè piuttostu salute !


In sessant’anni avemu avutu a furtuna di cunnosce tante lotte è belle vittorie, dinù tanti strazii, è disgraziosamente strage, ma da u puntu di vista militente, chì ne dici di e difficultà à custruisce un paese di fronte à tempu à a mundialisazione è à a tentazione di a chjusura identitaria ?
Per mè, per custruisce un paese à tempu di fronte à a mundialisazione o a tentazione di chjòdesi nant’à a chjusura identitaria, ùn ci hè chè una sola medicina. Ghjè un prugettu cumunu à a Corsica sana. Micca u prugettu d’una cità. Pare impussìbule cusì à dilla franca. Vistu ciò chì si passa, à u livellu pulìticu, e stacchere, e crìtiche, eccètera, eccètera… Pare impussìbule, è purtantu per mè ghjè a sola suluzione. Mèttesi à tavulinu è custruisce veramente un paese è u prugettu ch’hà da fà ssu paese.


È chì ne dice di stu dibattitone di l’autunumìa ?
Per mè ghjè a suluzione, ma ùn hè micca a suluzione dapoi sta mane. Ghjè a suluzione dapoi sempre. Eiu sò un militente di l’autunumìa prima di tuttu. Dopu, si viderà, ma pensu chì sarèbbimu in faccia à e nostre rispunsabilità è forse serà pussìbule di mèttesi tutti à tavulinu per custruisce ssu prugettu, è micca solu culturale.


È à i nostri lettori, pè u più i più giòvani, chì messagiu voli dà tù chì sì sàvviu oghje cù ssi 60 anni ?
Pè i lettori i più giòvani ùn mi piace micca troppu à dà cunsiglii, ma ciò ch’o possu dì è ciò chì li possu dì ghjè andate, aprite e porte di l’associ, chì ci n’hè a pena inghjilocu oghje in Corsica è ghjè una campa ! Andate ind’è l’associ induve pudete amparà à leghje a nostra lingua, à scrìvela, à parlala, perchè ghjè un tesoru chè n’avemu ! Veramente un tesoru, ci vole à rèndesine contu.
È dopu, andate à cantà, à sunnà, à fà u teatru, tuttu in lingua corsa, chì ci hè oghje, a ripetu, ùn sò quantu associ chì prupònenu st’affare è di bella manera ghjente chì s’impègnanu. A ripetu torna, avemu un tisoru, a lingua corsa hè ùnica in u mondu. È quand’omu l’ammaestreghja si sente omu megliu. •

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 14/01/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

le 14/01/2026

Partitu à pedi da a Merusaglia, duit arimiti funu surpresi da una nivaghja sulenne. Unu pristò i so scarpi à…

« Mémoire des jours »

le 08/01/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

Accapu di a reddazzione

le 14/01/2026

In Corsica, un omu hè statu assassinatu à l’intarru di a so mamma. A nostra sucietà si ne va di…

Arritti, cari lettori, vi manda l’auguri aldilà di l’anni…

le 08/01/2026

PaceSalute

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca