Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

da Jean-François Ferrandi

Corse et Sardaigne, îles autonomes ? Un regard croisé

Corse et Sardaigne,

le 08/11/2017

Issu pìcculu librettu hè natu d’una custatazione : di a Sardegna è di a Còrsica, dette ìsule surelle, cusì vicine, cum’è J.-F. Ferrandi ne face a dimustrazione tercana, di a Sardegna è di a Còrsica, dunque, ùn ci hè mai statu fattu u paragone ecunòmicu. Eppuru, ci hè da chì fà.

A mundialisazione è a crèscita di i trasporti, pè un dettu, c’èntrenu ind’a calata di e sfarenze.

D’altronde, u gallurese è u sartinese sò sìmili ; u banditìsimu tene una piazza stòrica impurtante. Ind’u soprapiù, spàrtenu a percezzione di l’astrò, u rivenutu pè abitanti, l’attitùdine di pettu à a cunsumazione, e ripe urbanizate è l’internu desertificatu, u pesu dèbbule di u turìsimu in l’ecunumia, u prublema di l’infrastrutture stradale, marìttime è aerie…

Malgratu tuttu, pare d’andà di megliu l’ìsula taliana ch’è quella corsa. U fattu si stà chì a Sardegna hè un rughjone autònomu, cù puderi legislativi impurtanti, è cù una pupulazione di 1.600.000 abitanti di 2015. Ma in Sardegna, si feghja cù invidia u riacquistu è a difesa di a lingua corsa ; in Còrsica, u rispettu di e tradizione sarde pare tercanu. Ma sò fatti chì palèsanu u ritardu di a Còrsica : ùn si trova micca un settore sicundariu vivu, a crèscita di a pupulazione vene da i « pieds noirs » è da i maghrebini ; invece chì a pupulazione sarda cunnosce un fenòmenu d’emigrazione impurtante. Si pò parlà di culunizazione di pupulamente.

S’è nò demu un’uchjata annant’à u rapportu trà u nùmeru di turisti è a pupulazione, ci rendimu contu chì a Còrsica hè siconda frà l’ìsule di u Mediterraniu (dopu à i Baleari) cù 9 (quandu a Sardegna ùn hà chè 1,2 !). Ci tocca à fighjulà dinù chì sò di più in più numarosi i frusteri à vene in autocaravane è i turisti « clàssichi » à spende poc’affare è, quand’elli còmpranu, ùn hè micca robba nustrale. Astru prublema, e residenze sicundarie : in Gran’Brittagna è in Danimarca esiste un statutu di non-residenti : questi quì ùn ponu cumprà residenzia sicundaria. In più di questa a misura pè a salvezza di a Còrsica, ci vole dinù à mintuvà una limitazione di i turisti (cum’è ind’i Baleari), è una priurità à i Corsi per l’impieghi o l’alloghji.

Allora, hè detta, l’autunumia sarda ùn vale ch’è fin’tantu chì l’Italia hè d’accunsenta. Ma permette à l’ecunumia d’esse varia, senza dipende soladimente di u turìsimu. Circhemu dunque à ottene a nostra autunumia, è cumpremu corsu o sardu ma micca francese.

Aiò, dèmuci di rimenu !

Marina Chovin.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 09/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 03/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 24/03/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

pace paix peace

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Lionel Jospin | Peine de mort

le 08/04/2026

Lionel Jospin

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca