Una settimana una parolla

U cignale

Теперь вспомни, каким беззащитным ты себе казался, когда напал кабан.

Ava, ricordati di u to sintimu di debulezza quandu ellu t’ha attaccatu u cignale.

Pruverbiu russu.

«Tè, tuttu hè scambiatu sta mane, ùn ne capiscu nunda, ghjè a festa, a festa ! »

A festa ? chì dici ? «Ùn l’hai pò intesi eri i fochi d’artifiziu ? Visti, ùn l’aghju visti. Di fatti, anu cuminciatu a mane versu sei ore. Ma u rimore ! Si paria d’esse à a guerra, si paria ! È i cani chì t’abbaghjàvanu à più pudè, intrunati ch’elli èranu da e splusioni ». È chì ghjornu era, a mi poi insegnà ? « Eh bè… u 15 d’aostu ». È ùn ti ramenta nulla stu ghjornu ? « ? » nò ? Ghjè l’apertura di a caccia !

Fèmula finita cù u nostru amicu baullu. Sta settimana, dunque, aghju sceltu di parlavvi di u cignale. L’Infcor ci dà a definizione : « Porcu salvàticu d’Europa caccighjatu pè a so carne. U cignale hè u più grossu animale salvàticu di Còrsica. Più cortu chè u porcu, più raplottu ».

Frà sti suidi, u cignale sardocorsu sarebbe un pìcculu maghjale turnatu salvàticu. Infine, hè da rimarcà chì u cignale corsu hà 38 crumùsomi (cum’è in Asia) invece di 36 in Auropa.

A fèmina si chjama « lofia » è u ciucciu « cignalottu, cinghjalettu, cinghialottu, cignalottu, sagunellu, sagone, sione ». Sò parechje e manere di chjamà u cignale : « cinghjale, cinghiale, signare, signaru, signali, singhjare, singhjari ». Èscenu tutte da… «u latinu ! » Iè, ma micca cum’è vo a pudete pinsà. Ricòllanu ste parolle à « (porcus) singularis » (porcu chì stà sulitariu). Ma accade spessu chì i cignali sìanu incruciati cù i porchi mansi, dendu « razzone » o « razzu ». In quant’à a parolla « sagone », ùn a mi spiecu micca, ma aghju trovu infurmazioni interessante assai in quant’à presenza in Sardegna è in Malta di stu tèrmine :

http://www.iagiforum.info/ viewtopic.php?f=6&t=9199&hilit=Sahona.

Indi e lingue indo-europeane, si trova u grecu ὗς (hus) per mintuvà u cignale, u porcu o a lofia chì t’hà parturitu. Currisponde à u latinu sus, chì hè smaritu, rimpiazzatu da aper (cignale) è porcus (porcu mansu). In grecu, u beccu si chjamava τράγος (tragos). Face chì κάπρος (capros) u beccu in latinu, hè statu impiecatu pè un’antru animale, sia u cignale.

Eccu per compie : https://www.youtube.com/ watch?v=R4yjwG3Vwq8

 

Marina Chovin.