E fàvule di Natale Rochiccioli

U Lion’di Roccapina

U Lion’di Roccapina, avanti d’esse impitratu, era un lione piluttu, cum’è Zì Andrìa quand’ellu ùn hè rasatu…
Da Sartè à Bonifaziu ellu rignava…
Cum’ellu era u Rè, u travagliu ùn lu tumbava… techju è briacu, pudìa avè cuntinuatu à fà u so mistiere di Rè di a cuntrata…
Nò. Ci vulìa ch’ellu s’innamurassi di a Signore Cilistrina, Cuntessa di i Sassi. Figliola di a Signora Matuttina, principessa di i Cardi, quand’ellu a vidìa li lampava certi sguardi…

Intesu u lione, a Signora li fece qualchi osservazione :
– Sì vo mi stringhjite cù st’ugnoni, mi fate a pelle à tagliarini… Eppò… sì vo mi basgiate cù stu dintone, mi tagliate altru cà a rispirazione… Quand’i st’arme saranu à nivellu, faremu a ceremonia di l’anellu.

U lione inciarbacatu, fece fà l’uperazione : Felice Richaud1 cacciò i denti, Ruault2 tagliò l’ugnone…

Sicuru di vede a so dumanda accolta, davanti à a Signora si ne volta. Piuvìanu talmente e pitrate, chì ne fù cupartu in duie tirate… Tutte quelle petre intrendu in lu pilone, prèsenu a forma di u lione…

Parchì l’altri lioni ùn si scòrdinu di u passatu, di punta à u mare fù piazzatu…

 

Muralità

U Lion’di Roccapina hà dettu à l’Omu di Cagna :
« Mi pudìi avè avertitu chì quella Signora era stragna »… •

 

1. Richaud : dintistu aiaccinu. – 2. Ruault : chirurgicu aiaccinu.