Accapu di a reddazzione

Àrburu

Ogni annu, più di 6 millioni di personi mòrenu da a pulluzione atmosferica d’asma, di maladìe cardiuvasculare, di calore… Puru, secondu i specialista di l’ambiente, avemu un strumentu naturale per luttà contr’à ss’agressioni, l’àrburu ! L’àrburu rè di a furesta, sìmbulu di a natura amica, hè un stuvigliu di salute pùblica per l’omi. Pulìscenu l’aria, prudùcenu l’ossigena preziosa, aggròttanu tutta una biodiversità magnìfica è necessaria à a catena di a vita, imbellìscenu e nostre cità, rigàlanu d’umbrìa è d’aria fresca l’istatina, pòrghjenu benestà fìsicu è mentale à l’omi. Invece, ind’è e cità, si tàglianu è si rimpiàzzanu da parasole è umbreghju artificiale… umbeh ! In e campagne, si sradichèghjanu dinù per lacà piazza à custruzzioni sempre più ingorde di buschetti o spazii agrìculi… A priservazione di l’àrburu duverebbe esse scrittu in e Custituzione è piantali duverìa esse impostu sistematicamente pè ogni prugettu.

Ogni annu trà 13 à 15 millioni d’èttari di furesta sparìscenu, sìa un quartu di a superficìa di a Francia. In u 2018, ci hè statu un piccu di 18 millioni d’èttari di fureste strutte ! 62 % in i paesi truppicali detti « pulmoni di a pianetta » cù a richezza di e fureste primarie. A pèrdita di e fureste amazuniane raprisèntanu 53 % di a sfurestazione in u mondu è l’ùltimi 35 anni, 17 % di a furesta amazuniana hè stata strutta. Da quì à 10 anni puderìanu smarisce di l’Àfrica è da quì à menu di cent’anni, tutte e fureste primarie sò minacciate. E càuse sò l’agricultura (pè e piantazione di l’oliu di palma di l’indùstria energètica o di soja per l’allevu industriale) è a cunsumazione di carne ch’ùn face chè cresce è abbisogna di sempre più spazii pè u vacime. L’urbanisazione è i grandi fochi sò dinù càuse di sparizione di e fureste in u mondu. Da sapè chì 40 % di u carbonu mundiale hè impriggiunatu in e fureste. Cosa sarebbe u climà s’ellu ùn pudìa più esse ritenutu ssu CO2 ? L’àrburu hè vita per l’omu mà, cum’è u climà (è i so destini sò leati), l’omi si n’impìppanu, e so priurità sò in altrò.

A pèrdita di e fureste pruvucheghja l’erusione di a terra dinù, l’ingombru di i fiumi è fiumicelli, è catastrofe quand’ellu piove à rivoccu dopu… a terra ch’ùn ritene micca l’acqua riduce l’accessu à l’acqua putàbile, è fà cresce e pulluzioni. Più si perde àrburi è vegetalisazione, più si tocca à u dèbbitu di l’acqua. A terra di e fureste à una capacità più forte di ritene l’acqua è ghjè tarra più ricca cù u tarricciu alimentatu in permanenza ind’un cìculu di vita strasurdinariu. Ma dapoi i principii di l’agricultura, 12.000 anni fà, 46 % di l’àrburi anu sparitu. È s’hè impoverita cù elli a terra. E fureste ghjòvanu à a lotta contr’à u riscaldimentu climàticu, fertilizèghjanu a terra, partecipèghjanu à empie e stese d’acqua sottuterra, agròttanu 80 % di a biodiversità terrestra (27.000 spezie animale o vegetale sparìscenu cù elli ogni annu), sò richezza dinù per furnisce nutritura è medicamenti à mondu pòpuli… A vita di 1,6 milliardi di ghjente, 26 % di a pupulazione mundiale, dipende di e fureste. Eppuru, l’omu cuntinueghja à sradicale. U valore eculògicu ùn conta micca di pettu à u valore di l’indùstrie di a sfurestazione. Prutege l’àrburi hè un scopu di salute pùblica. •

Fabiana Giovannini.