Accapu di a redazione

Autunumista

Da i so primi passi, Arritti hè statu a voce di l’autunumìsimu corsu. Natu cù u CEDIC, pò l’ARC, l’APC, l’UPC è i partiti o muvimenti naziunalisti ch’anu seguitatu, Arritti hè statu a sola voce ch’ùn s’hè mai piantata in quasi 60 anni di stòria. Un settimanale lìberu, purtatu da a sola forza militente, ch’hà partecipatu à tutte e lotte, tramandatu tutte e rivendicazioni, cù sempre u stessu nome lampatu 57 anni fà cum’è un mughju à i Corsi : Arritti ! Da u primu nùmaru, l’8 di dicembre di u1966, à i ghjorni d’oghje, u vostru settimanale, amichi lettori, hè sempre statu autunumista. È a so stòria conta a stòria di sta rivendicazione. Basta à ramintà l’evuluzione di e so striscie.

U primu nùmaru esce u ghjornu di a festa di a Nazione. Ùn si pudìa sceglie più bellu sìmbulu d’affirmazione ! È i so intìtuli dìcenu e so brame : « u ghjurnale di a giòvana Corsica », « Settimanale di difesa di l’interessi ecunòmichi isulani », è « Solu a Corsica è tutta a Corsica ». Quasi un annu dopu, u 13 d’aostu di u 1967, hè creatu in Vizzavona, l’ARC, Azzione Regiunalista Corsa. U so primu cungressu si tene à u Cateraghju in Aleria, u 3 di sittembre 1967. Arritti cambia di striscia, è diventa : « Ghjurnale d’infurmazione di l’Azzione Regiunalista Corsa ».

Dui anni dopu, u 26 di lugliu 1967, a striscia cambia torna, per scrìvesi in corsu : « Ghjurnale di l’ARC ». In u stessu tempu, l’ARC hà cambiatu di nome per diventà : « Azzione pè a Rinàscita di a Corsica ». L’11 d’aprile di u 1975, torna un evuluzione per Arritti chì s’affirma di manera più ferma : « Ghjurnale Autunumista Corsu ». In u frà tempu, l’ARC s’hè proclamatu anch’ellu autunumista è hà publicatu, di ghjugnu 1974, u libru « Autunumìa ». U 19 d’aostu 1973, Màssimu Simeoni scrive un artìculu vistu cum’è una tappa maiore di a stòria di u naziunalìsimu cuntempuràneu : « Sò naziunalistu corsu ». Trè mesi dopu, u 18 di lugliu 1975, a striscia d’Arritti cambia : « Settimanale Autunumista Corsu ». L’èpica hè tremenda, a cuntestazione diventa di più in più pulìtica. U 22 d’aostu, sò l’evenimenti d’Aleria, « più nunda ùn sarà cum’è nanzu ». L’ARC hè scioltu da u guvernu. Edimondu Simeoni hè mandatu in Parigi. Risicheghja a pena capitale, vistu a morte di dui gendarmi. Ancu assai, un travagliu minuziosu hè fattu da i militenti pruvendu chì i corci gendarmi ùn pudìanu esse tuccati chè da i pulizzeri piatti ind’è e vigne, e palle chì l’anu tombu ùn èranu quelle di i militenti ind’è a cava. Edimondu Simeoni hè cundannatu à 3 anni di prigiò. In u frà tempu, u 26 di ghjennaghju 1976 hè creatu l’Associu di i Patriotti Corsi per impegnassi à a liberazione d’Edimondu. U 14 di lugliu 1977, l’Unione di u Pòpulu Corsu hè creatu (UPC). Accoglie sott’à un tendone, 10.000 personi in Furiani ! A striscia d’Arritti cambia un annu dopu, u 14 di sittembre 1978 : « Settimanale Naziunalistu Corsu ». U 5 di ghjugnu 1986, li hè aghjustatu sottu : « Per l’Autunumìa ». Pò hè cacciatu u 18 d’ottobre 2001, è a striscia ùn busgierà più.

In quant’à a lìnea edituriale, cuntinuèghja à sparghje l’edee naziunaliste autunumiste ludendu i statuti autònomi ch’esìstenu in Auropa è in u mondu. L’evuluzioni d’oghje chì ci fàcenu sunnià à una Cullettività autònoma, sò frutti d’una longa marchja, una lotta à a quale Arritti hà partecipatu, bramendu senza mai sfiatà a presa di rispunsabilità cù a demucrazìa è l’autunumìa. Sarà ghjunta l’ora ? •

Fabiana Giovannini.