Accapu di a reddazzione

Da Matignon à Beauvau

U 5 di ferraghju 1998, u prefettu Claudiu Erignac hè assassinatu in Aiacciu. Hè un terramotu pè a Repùblica francese. Ma dinù in Corsica. 40.000 personi sfìlanu in carrughju.

A ripressione hè tremenda cù arrestazioni è andature barbusarde stumachente… L’omu ch’ellu ci vole induv’ellu ci vole, mandatu da Chevènement, sbarca in Corsica è piccia focu una paillote cù a manu di a so pulizza speciale creata à u senu di a gendarmerìa… Ind’è stu cumbugliu, u mèritu di u primu ministru Lionel Jospin, hè d’apre u diàlogu cù l’eletti di a Corsica. Tandu, solu Corsica Nazione hè raprisentata à l’Assemblea di Corsica. Ma l’autunumisti, scartati da a discissione, appòghjanu quantunque ciò ch’omu chjamerà u « processus Matignon ».

U 13 di dicembre 1999, l’eletti corsi sò ricevuti da Lionel Jospin chì s’ingagia à un diàlogu « senza tabù » è aspetta pruposte. L’Assemblea prova à mèttesi d’accunsentu è si spicca frà duie ozzioni. A prima, sustenuta da l’indipendentisti, i sucialisti è una parte di l’eletti di dritta cundutti da u presidente di l’Assemblea, José Rossi, dumanda « una riforma custituziunale, un putere legislativu è a ricunniscenza d’una cumunità isulana »…

L’altra, purtata da Emile Zuccarelli è l’altri eletti di dritta cù, à capu, u presidente di l’Esecutivu Jean Baggioni, dumanda di mette a priurità nant’à i prublemi ecunòmichi è insiste nant’à u bisognu di mantene a Corsica ind’è a Repùblica. A maghjurità per sta seconda uzzione serà corta : 26 voti contr’à 22.

Jospin vole un accordu più largu, è face travaglià torna l’eletti. Si ritròvanu tutte e settimane in Matignon per apparturisce di lugliu 2000 d’un prugettu chì face pruposte per l’ecunumìa, a lingua corsa, l’arrestati Miot, u statutu fiscale… è chì prevede di trasferisce cumpetenze nove à a Cullettività Territuriale di Corsica, per l’accunciamentu di u territoriu, u sviluppu ecunòmicu, a furmazione prufessiunale, u turìsimu, l’ambiente, i trasporti, l’infrastrutture, u sport… A Corsica averà a pussibilità d’addattà e lege. L’assemblea di Corsica vota sta pruposta cù 44 eletti nant’à 51. « U scrittu và in un sensu bonu » dice Jean Guy Talamoni. A lege hè vutata ma, di ghjennaghju 2002, u Cunsigliu custituziunale ricusa e misure chì pudìanu assumigliassi à l’iniziu d’un putere legislativu.

Di maghju, Lionel Jospin perde a presidenziale. U processus Matignon hè mortu.

Vint’anni dopu, u 2 di marzu 2022, Yvan Colonna hè assassinatu. More u 22 marzu. A rivolta in Corsica face paura da a so viulenza è a so popularità. U presidente di a Repùblica, Emmanuel Macron, dumanda à u so ministru di l’Interiore d’appacià a situazione. Gerald Darmanin vene in Corsica, prumette un diàlogu « senza tabù » chì pò andà sin’à « l’autunumìa ». Dopu à mondu discussioni trà l’eletti corsi, passi è vene in Parigi, un accusentu hè truvatu cù u guvernu : « A Corsica hè dutata da un statutu d’autunumìa à u senu di a Repùblica chì tene contu di i so interesii pròpii, leati à a so insularità meditterània è a so cumunità stòrica, linguìstica, culturale, ch’hà sviluppatu una lea singulare cù a so terra ». U guvernu s’ingagia à una riforma custituziunale è à una lege urgànica chì attribuisce un putere legislativu nant’à duminii di cumpetenze da definisce.

A sèguita ferma à scrive. Ma, da Matignon à Beauvau, s’ellu hè un fattu sicuru ghjè chì un avvanzata cunsequente pò ci hè. Spiecàtemi tandu cumu naziunalisti corsi ch’èranu d’accunsentu in 1999 nant’à « una riforma custituziunale, un putere legislativu è a ricunniscenza d’una cumunità isulana », ùn sò più d’accunsentu oghje nant’à un passu chì và bellu più luntanu ? •

Fabiana Giovannini.