Guiana

«Ùn ne pudemu più ! Ùn vulemu più esse trattati cum’è citatini di seconda zona. A Guiana hè à l’orlu di a rivolta è i mèdia naziunali francesi ùn ne pàrlanu. Ùn aspettemu più nunda, vulemu solu ripiglià in manu u nostru destinu »…

cusì si sprimava più d’una simana fà un ghjuvanottu guianese nant’à facebook. Dapoi a situazione s’hè torna ingattivita è i mèdia si sò un pocu interessati perch’è ci hè statu una cosa incredìbule, puru da u puntu di e labre cummentata da a stampa… ma l’arruzata di l’imàgine bastàvanu à scuzzulà : una mansa d’omi faccia cuperta d’un piattafaccia neru scuntrendu ufficialmente un prefettu à nome di a Repùblica ! Umbeh!… « Ogni ora chì passa hè un disprezzu contr’à l’oltremare è l’anziani pòpuli culunizati » dicìa u ghjòvanu, creendu l’astagu #JeSuisGuyanai…

Cù un pocu più di 200.000 abitanti, a Guiana hè a seconda più grande regione « francese». 98% di u territoriu hè cupertu da a furesta equaturiale, un pulmone pè a pianetta ch’aggrotta dinù u centru spaziale aurupeu di Kourou. Puru, hè firmata sottusviluppata di manera indegna. A Francia si stalla cullandi in l’annate 1500. È u sclavagìsimu ùn hè scioltu, ma micca sparitu, chè più di 200 anni dopu, cù a rivuluzione francese. Diventa un «dipartimentu francese » in u 1797, ma ferma una culunìa cù a stallazione di a galera (u «bagne ») induv’elli sò mandati i prigiuneri in parechje prigioni spaperse nant’à u territoriu. Carna umana pè i cunflitti mundiali, risorze spluttate (oru, natura), terra occupata, pòpulu sprezzatu. Oghjeghjornu ci sò zitelli ch’ùn sò micca scularizati, paesi ch’ùn anu nè elettricità, nè acqua pùblica, è ghjente chì càmpanu in a miseria. U settore pùblicu raprisenta a metà di l’impiechi salariati. A disoccupazione hè di 23% è u Pruduttu Interiore Brut (PIB) hè duie volte più dèbule chè in Francia (15.513 auri contr’à 32.199 auri). 44% di a pupulazione campa sott’à u livellu di puvertà (14 % in Francia) è un quartu di i zitelli càmpanu ind’è barracconi…

Tandu, si vòltanu l’abitanti, manifestazioni, occupazioni è greva generale illimitata. Fiurìscenu e bandere indipendentiste verde, giallu è rossu.

U Cullettivu « Pou la Gwiyann dékolé » (da ch’ella scolla a Guiana) dumanda à parlà à ministri di a Repùblica. U guvernu invece manda rinforzu di pulizzeri è di gendarmi… Annate di disprezzu ùn si ponu riparà cusì ! Ci volerebbe un « Rocard » pè a Guiana, ma vuluntà ci n’hè pocu hè micca di circà à capisce ssu territoriu chì ferma francese à millaie di chilòmetri nant’à a fruntiera di u Bresiliu ! Sfruttà, mantene a ghjente in a miseria, senza sviluppu, ùn si pò dì altrimenti chè : culunizà ! Ùn ci vole micca à stunassi tandu di a reazzione di a ghjente ch’hè stata bella pazientosa sin’à avà.

Fabiana Giovannini.