Accapu di a reddazzione

Icemageddon

Tuttu l’emisferu sud hè in bullore… Da a costa ueste d’Australìa sin’à l’Argentina, passendu per l’Uruguay, i livelli i più alti di timperatura cunnisciuti sinamente avà sò supranati è fràncanu i 40 gradi è ancu i 50 gradi !… A vita di l’omi hè minacciata, senza parlà di l’animali è di a biodiversità di a natura. L’acqua stancia, e fureste brùsgianu, un caldu tremendu assuffoca. In Australìa, e terre brusgiate anu cresciutu di 800 % in 20 anni. A settimana scorsa hà fattu 50,7° C in Onslow, una città di a costa ueste australiana ! Puru l’Australìa ùn face sforzi per luttà contr’à u riscaldimentu climàticu è cuntinueghja à spluttà u carbone. In u stessu tempu, l’Argentina cunnosce sulleoni stòrichi cù timperature di +10 è +12 gradi per raportu à e mediane abituale. « U caldu tremendu in Argentina hà un effettu nant’à a salute, a pruvista in energìa è in acqua, l’agricultura » hà dettu l’Organisazione Mundiale di a Salute. Tagliature d’elettricità, incendii, culture siccate, millioni di scarabei si sò sparse per vìa di u calore in i carrughji di e città, tuppendu e canalisazioni, è fendu disguasti impurtanti. 41° C in Buenos Aires, 42,5° in Cordoba, 43,4° in Santiago del Estero… ancu i fochi di signalisazioni stradali ùn viaghjàvanu più per vìa di u caldu, pruvuchendu cumbuglii stradali. Ci sò stati parechji incendii ch’anu struttu millaie d’èttari di machja. Secondu i scientìfichi, 92 % di 165 paesi studiati anu da cunnosce sulleoni stremi tutti i dui anni à pàrtesi di 2030 invece di tutti i sèculi nanzu à l’èpica industriale. Secondu à u raportu di Copernicus, u serviziu aurupeu di surveglianza di u climà, e sette ùltime annate sò state e più calde mai arrigistrate in a pianetta. Dicembre hè già statu un mese gattivu : cù 19,4° C, in l’Alaska hà piossu à rivoccu, pò ci hè statu una brusca calata di timperatura furmendu cù tutta st’acqua, timpeste cutrate è venti ghjacciati sin’à 146 chilòmetri à l’ora, una ghjaccia dura cum’è l’astracu ! E strade sò diventate pattinatoghje pruvuchendu capatoghji per l’omi per spiazzassi, ma dinù per l’animali… una situazione chjamata « icemageddon » da l’autorità di l’Alaska ! In riferenza à u filmu americanu di catastrofa Armageddon. U cotru stallatu omancu sin’à u veranu ! U paradossu hè chì u riscaldimentu climàticu pruvucheghja sti fenòmeni mai accaduti. Una piossa impurtante cù timperature subtropicale per vìa di u sregulamentu di u jet stream*, chì rege i scambii trà curenti freddi è curenti caldi, pò un rifretu forte chì si copre tuttu di ghjacciu, campagne è città, case, strade, ancu a neve hè stata cuperta di ghjacciu ! Secondu studii di l’Università di l’Arizona, u jet stream puderebbe spiazzassi di più in più versu e regioni pulare da quì à a fin’di u sèculu pruvuchendu catastrofe climàtiche tremende.

2021 hà supranatu tutti i livelli di calore. 2022 hè già detta « appucalittica » da i scientìfichi ch’ossèrvanu u climà. Timperature dolce d’inguernu, nivaghje folte è brusche, acquate tremende, millaie di ghjente spiazzate, in tutti i canti di u mondu, mena u ciambuttamentu climàticu. Andemu sin’à induve ? •

Fabiana Giovannini.

* Curente d’aria ind’è l’atmosfera chì face u giru di a Terra.