Accapu di a reddazzione

L’affare di u Sèculu

Dapertuttu in u mondu, citatini si mubilizèghjanu in una dinàmica à livellu di a pianetta da fà ricunnosce i so diritti fundamentali di pettu à i ciambuttamenti climàtichi. Ùn si ne parla tantu à u livellu di u grande pùblicu chì i mèdia sò occupati à d’altre infurmazioni… I Stati affùcanu ste mubilisazioni è i lobbì industriali scumbàttenu contru…

Puru, in Francia, in u 2018, Oxfam s’hè mossa per partecipà à sta dinàmica mundiale, sott’à u slogan : Notre affaire à tous – Agir pour la justice climatique. Oxfam France si scrive in u paisagiu mundiale di a ghjustizia climàtica è di i diritti à a natura. Hè sociu d’una cunfederazione presente in 90 paesi in u mondu chì travaglia à suluzioni durèvule per scumbatte a puvertà.

In 2020, quattru altre urganisazioni l’anu raghjunta per custringhje u Statu francese à agisce : a Federazione Naziunale di l’Agricultura Biològica, creata in u 1978 per purtà a voce di l’agricultori bio. Hè u solu retale prufessiunale agrìculu specializatu in l’agricultura biològica ; a Fundazione Abbé Pierre, creata in u 1987, per luttà contr’à l’alloghju precariu è à u latu di i senza alloghju ; France Nature Environnement, associu federativu di prutezzione di a natura ch’adunisce 3500 associ in Francia ; Anper-Tos, associu naziunale di prutezzione di l’acque è di i fiumi ch’hà per scopu a prutezzione di i spazii acquàtichi è a lotta contr’à tutte e pulluzioni chì i minàccianu. Più di 40 urganisazioni cum’è Greenpeace, a Fundazione Hulot, l’Amichi di a Terra, Azzione cont’à a Fame, a Lega di I Diritti di l’Omu, ecc… sustènenu dinù Notre Affaire à Tous. È più di 2 millioni di citatini anu ziffratu una petizione in 2018. Ghjè a mubilisazione citatina a più massiva di Francia. A sapìate ?

U Statu francese hè statu attaccatu in ghjustizia per vìa di a so inazzione. L’argumenti : sicchine, incendii, timpeste, fureste è animali chì smarìscenu, ùn si passa micca in Àfrica, ma dinù in Francia ! Si parla di u sestu spinghjimentu di massa, vale à dì di a fin’di u mondu tale è quale u cunniscimu. E càuse sò cunnisciute dapoi l’annate 60 omancu. S’omu ùn face nunda, a timperatura di a pianetta hà da cresce di 5 gradi da quì à a fine di u sèculu. Vale à dì omancu 50 % di pruduzzione agrìcula in menu, istatine à 50 gradi, mancu d’acqua, millioni di ghjente custrinta à migrà… I puliticanti pàrlanu assai, ma ùn fàcenu nunda. A Francia hà cambiatu di Presidente di a Repùblica una decina di volta dapoi u 60, cù prumesse à chì ne vole, ma l’azzioni ùn seguìtanu micca. I scientìfichi sò addisperati di pettu à a surdità di u mondu. E pupulazioni sò invitate à manghjà menu carna, riduce e so cunsumazioni energètiche, cappià a vittura pè a bicicletta… ma i passucci ùn bàstanu micca, ci vole un azzione à u livellu mundiale da pudè andà più in fùria.

In Belgica, à u Pachistanu, à i Stati Uniti, à u Canadà, a ghjente attacca u so guvernu pè a so inazzione climàtica. In Ollanda, a ghjustizia hà cundannatu u Statu à riduce d’omancu 25 % e so emissioni di gasu à effettu di serra. Notre Affaire à Tous, Oxfam, A Fundazione pè a Natura di Nicolas Hulot è Greenpeace anu postu lagnanza in Francia… è vintu ! In 2021, a Francia hè stata cundannata à tene i so ingagiamenti di ridduzzione di l’emissioni da quì à u 2030, è à pacà e cunsequenze s’ella ùn li rispette micca…

Marti u 3 d’ottobre à 7 ore di sera, ci serà un webinaire per spieca st’azzione. Scrivìtevi !

Fabiana Giovannini.