The Ocean Cleanup

Pulisce u mare

Boyan Slate era liceanu quand’ellu hà cuncepitu una manera di pulisce mari è oceani da u plàsticu chì l’affoca. L’idea hè sèmplice, una spèzia di stintinu insummergìbile hè stesu nant’à l’acqua per ritene ssu mullizzu in grazia à u currente chì l’intràppuleghja cum’un imbutu… Uni pochi di sperti mundiali –è di buisnesman – si sò sùbitu interessati à l’edea è u zitellone ullandese di 17 anni s’hè fattu cusì capu d’impresa, creendu, di ferraghju 2013, The Ocean Cleanup. Boyan hè statu ricunnisciutu cum’è frà i 20 intraprenditori i più prumettenti di u mondu è hè statu u più ghjòvanu numinatu à u premiu eculògicu u più impurtante di l’ONU: Campione di a Terra. Hà vintu uni pochi d’altri premii, cum’è u King Harald di i più ghjòvani intraprenditori marìttimi, o u premiu Award è Innovation by Design di Fast Compagny. Hè statu numinatu «Aurupeanu di l’annata » da Reader’s Digest in 2017 è in 2015 u so pruduttu hè statu dettu cum’è frà e 25 più belle invenzioni da u magazine Time.

Chjìbba, saetta !, ponu esse fieri i so parenti ! U scopu di The Ocean Cleanup hè di pulisce tutti i mari di a pianetta in cinque anni. U primu prototippu hè statu lanciatu di ghjugnu scorsu è si spera pudè spàrghjelu in tutti l’oceani da quì à a fine di u 2017. I studii da sapè s’ellu si pò riesce anu tutti cunfirmatu chì pulisce l’oceani in cinque anni era pussìbule, chì l’arnese era sicuru per l’animali marini, postu ch’ùn ci hè micca rete per intrapulali, è chì u plàsticu ricuperatu puderà esse riciculatu di manera à rende rentàbile l’operazione. U prototippu s’hè pruvatu ind’un mare gattivu per vede s’ellu pò resiste à i currenti i più putenti. Hè statu lanciatu in u mare di u Nordu. A prova hà mustratu chì l’arnese ùn era abbastanza resistente è ch’ellu hà bisognu dunque d’esse rinfurzatu. Puru, a mustratu dinù ch’ellu ci era suluzioni per migliuralu. D’altre prove saranu fatte à longu à ssu 2017. L’impresa cuntinueghja à circà soldi. Hè statu lancianu un finanziamentu partecipativu ch’hà racoltu 900.000 dòllari, vale à dì 45% di i bisogni chì sò di 2 millioni di dòllari. U travagliu pò ci hè! Sò stimati à 7,5 millioni di tunnellate di plàsticu, i mullizzi chì s’accatastèghjanu ind’è l’oceani di a pianetta. Sò cuncentrati nant’à cinque zone chjamate « giramenti », postu ch’elli sò currenti circulari marini tale granìtule maiò. U prugettu hè di pusiziunà a diga nant’à ste zone stratègiche, ghjuchèndusi di a forza di i currenti per chjappà facilmente u mullizzu. Pesci è mammiferi ponu passà di sottu è ci hè ancu un sistema di filtru da pudè risparmià u rubu è spiccalu da u plàsticu senza tumbalu. E piattaforme chì racòltanu u plàsticu funziònanu à l’energìa di u sole… L’affare pare incredìbule di semplicità. È sarebbe una maraviglia di pudè infine sbarrazzà l’oceani di tuttu stu plàsticu ch’affoca l’animali. Millioni di pesci, cetacei, delfini, cuppulate è acelli mòrenu tutti l’anni ingullèndusi sse mullizzerìe.

Fabiana Giovannini.