Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola Corsa di Bastia in tempu di u Riacquistu, hà scrittu parechji libri, frà i quali sta Mémoire des Jours – Fatti è Detti. Usi, tradizioni, fatti, detti… Arritti ramenta quì qualchi sprichju di st’òpera volta annant’à a nostra cultura è a nostra stòria, ghjuvelli cù a lingua di l’ànima di u pòpulu corsu.
16 di ghjennaghju. Hè San Marcellu, papa martoriu in u 309 in Roma. A catetrale d’Aleria li hè cunsacrata. Hè festighjatu à Aleria, Barbaghju… ramenta Carlu Castellani chì ammenta dinù ssi detti : « Aleria di punta à Roma à chì ùn tomba domma », è : « Pare ch’ellu àppia fattu a stagione in Aleria ».
Dice dinù Carlu Castellani chì u 16 di ghjennaghju di u 1832 in Bastia, i zitelli di i sfarenti quartieri s’affruntàvanu à petraccie in azzuffi ch’elli chjamàvanu : u battagliò.
Cumercianti è passanti si sò lagnati à a municipalità. Tandu u 17, u merre interdisce e riunioni di zitelli in carrughju… ma ùn ghjova à nunda.
17 di ghjennaghju. Hè a morte di Sampieru, tombu in una tràppula in Èccica Suaredda.
Hè un 17 di ghjennaghju di u 1862 dinù ch’ellu nasce Luigi Capazza. U 14 di nuvembre 1886 cù u marsegliese Fondère, fàcenu a prima traversata in pallone trà Marsiglia è a bocca di San Sebastianu in Appietu. Capazza more u 28 di dicembre 1928.
19 di ghjennaghju. Sant’Appianu, esiliatu in Corsica per vìa di i Vandali. Era prutettore di l’anzianu vescuvatu di Sagone. Stu vescuvatu hè statu suppressu da u Concordatu in u 1801 è liatu à quellu d’Aiacciu.
Sant’Appianu hè festighjatu in u Borgu è in Sagone dice Carlu Castellani chì ramenta sti dui detti : « Sagone chì fù vescuvatu hè stramortu è trafalatu », è : « Più vò, più vò è sempre sottu à U Borgu sò ».
20 di ghjennaghju. In u 1909, a « Maison des Automobiles » di Dion-Bouton publicheghja una rivista induv’ella dice chì « l’avvene di a Corsica passa pè u turìsimu è dunque u trasportu automòbile ». U pionnieru hè statu u vicicunsule d’Inghilterra Arthur Southwell, dice Carlu Castellani. Prupietariu di a seconda vittura ghjunta in Corsica à a fin di u XIXu sèculu, fecìa u passu è vene in i carrughji bastiacci smaravigliendu i passanti. È Carlu Castellani conta in u so Fatti è detti l’incidenti accaduti tandu cù stu novu mezu di trasportu…
22 di ghjennaghju. In u 1865 fù inauguratu in u campusantu di Bastia a stàtua di Salvatore Viale (1787-1861). L’òpera di u scultore fiorentinu Lazzerini ammenta : « Al suo poeta Salvatore Viale la Corsica ».
Viale custatendu u rinculu di a lingua taliana, avìa dettu : « Italia si ne và è Francia non viene ». •








