Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2921

da u 29 di ghjennaghju à u 4 di ferraghju di u 2026

« Mémoire des jours »

Fatti è Detti cù Carlu Castellani

Capture d’écran 2026-01-08 à 15.54.42

le 28/01/2026

Fatti è Detti cù Carlu Castellani

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola Corsa di Bastia in tempu di u Riacquistu, hà scrittu parechji libri, frà i quali sta Mémoire des Jours – Fatti è Detti. Usi, tradizioni, fatti, detti… Arritti ramenta quì qualchi sprichju di st’òpera volta annant’à a nostra cultura è a nostra stòria, ghjuvelli cù a lingua di l’ànima di u pòpulu corsu.

27 di ghjennaghju. Hè Santa Divota di Mariana, patrona principale di a Corsica dapoi u 1820, ramenta Carlu Castellani. L’anziana catetrala di A Canònica serìa stata custruita nant’à u locu di u martoriu di Santa Divota à u IVu sèculu. In u 1560, a regione di A Marana essendu strutta da i Turchi, u viscuvatu hè trasferitu in Bastia à a ghjesgia Santa Maria. Santa Divota hè festighjata u 27 di ghjennaghju in Petranera, ammenta torna Carlu Castellani.

28 di ghjennaghju. In u 1912, secondu a stampa, a piazza San Niculà in Bastia, micca incadramata, hè tutta impetrata. À u sinemà Le Régent, si tene una grande reunione pùblica per prutestà contr’à l’abandonnu di u Vechju Portu ch’abbisogna frà altru d’esse dracatu.

29 di ghjennaghju. In u 1731, Andrea Ceccaldi è Luiggi Giafferi zìffranu un editu chì prumette a pena di morte à quellu chì tomba « cù n’importa quale arnese offensivu ».

30 di ghjennaghju. In u 1735 in Corti, si tene a Cunsulta chì sceglie u Diu Vi Salvi Regina cum’è innu naziunale è mette a Corsica sott’à a prutezzione di a Vèrgine Maria. Ssu cantu, dice Carlu Castellani, cumpostu da un gesuitu napulitanu, Francesco de Geronimo, sarebbe statu cantatu pè a prima volta in Bastia in a ghjesgia di a Cuncezzione l’8 di dicembre di u 1735. Inaugurata in u 1589 da Munsignore Mascardi, Vescu di Mariana, sta ghjesgia hà vistu a so volta sfundassi in u 1609, ci sò morti parechji paruchjani.

31 di ghjennaghju. More in Bastia, in u 1983, Claudiu Papi, talentuosu ghjucatore di u Sporting Club di Bastia. Dorme in u campusantu di Bastia, à cantu à u stàdiu chì l’hà acclamatu tante volte, dice Carlu Castellani.

Di ghjennaghju 1888, dice torna l’autore per compie stu primu mese, i bunapartisti, di pettu à a minaccia republicana, fòndanu u Cumitatu napuleonianu d’Aiacciu. Adòpranu L’Ajaccienne cum’è cantu. Di maghju 1908, diventa u Cumitatu centrale bunapartista (CCB). L’Ajaccienne, òpera di Jean-François Costa (1813-1881) chì l’hà scritta in u 1848, era cantatu nant’à sfarenti àrii pupulari. François Giacobbini (1854-1913) cumpone in u 1881 a mùsica chè no cunniscimu oghje, spieca torna Carlu Castellani. Hè diventata l’innu di i bonapartisti corsi. •

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 05/03/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 25/02/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Mùsica

le 19/02/2026

Felì hà principiatu u giru di i so 60 anni ! U nostru amicu nascìa à tempu à Arritti in…

Da leghje dinù

Trump Portrait

Accapu di a reddazzione

le 05/03/2026

Seguitemu stantarati a morte in diretta à a televisione, descritta cù eccitazione da i giurnalisti chì cummèntanu a guerra, e…

Listes éléctorales Merusaglia | I Restò di u core in Corsica

le 05/03/2026

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca