Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2724

da u 25 di nuvembre à u 1u di dicembre 2021

Una settimana, una parolla

Filetta

Filetta

le 26/11/2021

Mate atu he tetakura, ara mai he tetakura
Quandu more una filetta, un’antra nasce
(pruverbiu maori)

 

Salute à tutte è à tutti. St’ètima emu da virdisce u nostru artìculu. « Sì pittore soca ? » Nò po, ma t’avemu da ricunnosce a… « a… ? » a fi… « Basta, dilla franca è chjara chì sò stancu di st’induvinelle. » Và bè. A filetta : sai, si dice d’un Corsu chì si scorda o chì face nice di scurdassi di a so ìsula « ùn cunnosce più a filetta ». « Ahn ! Eppuru, hè tinace issa pianta : si sterpa a filetta battèndula di veranu trè anni filati. »

Allora l’etimulugia hè senza suspresa : ci vole à ricullà à u latinu filix/felix, a forma felix sarebbe favurizata da l’etimulugia pupulare chì unisce filix è felix. « Ghjè cum’è quì, in Balagna : u paese Felicetu passa pè esse un locu chì l’abitanti sò felici, invece chì ghjè un tarrenu cupertu di filette. » A parolla greca si cunnosce postu ch’ella entre ind’a spezia di filetta a più cumuna in Còrsica : u Pteridium aquilinum (filetta aquillina). Si chjama cusì perchè sè omu taglia di traversu u stìcaru, si pò vede una àcula doppia cum’è nant’à l’emblema di l’imperu tedescu. Ghjustu passendu, si pò mintuvà chì a parolla greca di a filetta πτερίς (pteris) t’hà a stessa ràdica chè πτερόν (pteron) a piuma di l’acellu ; Si capisce bè u perchè.

Ci hè un paese chì hè cunnisciutu pè e so filetta. Si tratta di a Nova Zelanda. Di fatti, ci si trova una spezia endèmica : a Cyathea dealbata, chì ghjè stata scelta cum’è un sìmbulu naziunale. Di 1888-1889, per un dettu, figura a filetta nant’à e maiette di a squadra naziunale di rugby. Di 1899, si sceglie torna a filetta nant’à un fondu negru cum’è emblema di i suldati neozelandesi à l’occasione di e guerre boere, po di a prima è di a siconda Guerra Mundiale. Si trova dinù a filetta nant’à e pezze di un dollaru.

In Nova Zelanda, a filetta era cunnisciuta pè e so virtù profilàttiche : passa per alluntanà e forze di u male, i demonii, i nemichi. S’aduprava dinù a tama ind’è a custruzione di e case, e foglie tessute ind’è u lettame, u suchju ind’è e medicine.

Infine, ci tocca à parlà di a Silvern Fern, chì c’entre ind’una legenda maori, a legenda di Rahitutakahina. Ci conta chì un gruppu di patupaiarehe (fate di e fureste) rapinu a moglie di Rahi. U magàntulu di a tribù aversa fece di a furesta un locu impenetràbile. Ma Rahi entrì ind’a furesta grazia à un aquilone è, custì, truvò u so caminu piigendu e filette da fà vede u sottu inargentatu. •

Eccu a canzona.

Marina Chovin.
aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 09/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 03/04/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 24/03/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

pace paix peace

Accapu di a reddazzione

le 09/04/2026

Pè e so prime parolle, u papa Leone XIV s’era prisentatu di fronte à u mondu diciendu «a pace sìa…

Lionel Jospin | Peine de mort

le 08/04/2026

Lionel Jospin

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca