Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Da Gérard Giudicelli

Les fous de lumière

les fous de lumière

le 29/11/2017

Avete un amicu framassonu ? Pensate chì daret’à tutti i guai di a Còrsica è aldilà c’entre a framassuneria ? Lighjite puru stu libru è mai più ùn fighjarete issi fratelli cù listessu sguardu. Eccu dunque a storia : Sauveur Crani (è videremu chì i nomi di i parsunaghji sò carchi assai di sensu) spera d’entre ind’a framassuneria dapoi dece anni.

Un ghjornu, issu cirùrgicu scontra una cunniscenza, Jacques Antonini, «médiocre de son état » chì li dumanda ciò ch’ellu ne pensa di a framassuneria. Sauveur chere qualchì ghjornu da riflette, po accetta è entre ind’un universu surrealistu. U fattu si stà ch’ellu t’hè bramosu di truvà un locu da sviluppà un pinsamentu altu altu, chì li garba poch’è micca a so vita : parechje amante, un sòceru muffutu, una vita ch’ùn sorte micca da l’urdinariu (i malati cù e so malatie, a facultà cù i so ripasti ogni sàbbatu…).

Cummencia tandu u rituale d’integrazione chì si face in parechje tappe. Dop’à un mese, Antonini volta ind’è Sauveur da dumandalli u so CV, ci sò l’inchieste da cunnosce e so virtù, u « passage sous le bandeau », l’iniziazione ecc. Tandu Sauveur scopre i so fratelli framassoni è li vene a cunsternazione : hè una vera corte di i miràculi : « le Vénérable » « un petit quinquagénaire à la mine chafouine, malingre, aux cheveux noirs, au regard fuyant. Doté de peu d’intelligence » (p. 55). Ci hè dinù un cullega chì li dà a voglia di rende, un astru chì « veule, carencé en honneur, toujours en quête d’un avantage, […] flattait à l’envie et marchait plat » ecc. Si crede d’esse in Du Côté de chez Swann di Proust, quandu a ghjente pare pesce : «M. De Palancy […], avec sa grosse tête de carpe aux yeux ronds, se déplaçait lentement au milieu des fêtes, en desserrant d’instant en instant ses mandibules comme pour chercher son orientation ».

Sauveur hà dunque a vulintà di salvà a so loghja, ma u lettore sà chì qellu hè manipulatu : à a fine d’ogni capìtulu, so duie o trè frase di fratelli chì, senza chì u lettore sappia quale sò issi membri, ci insègnanu chì ci hè un cumbrìcculu. Ma Sauveur hà da riesce à creà a so loghja spùtica, turnendu à mette in piazza una vera riflessione chì seguiti e règule di a framassuneria, tale Catone u vechju circhendu à ritruvà l’usi antichi.

Ma, tutt’ognunu a sà, « chì di a ghjallina nasce in tarra ruspa » è « chì t’hà soldi è amicizia torce u nasu à a ghjustizia ». Di fatti, s’hà da passà male è sarà traditu, frà astri, da un certu Judas Zizani. Eccu dunque un libru chì ci divertisce assai, fendu di a framassuneria un locu teatrale.

 

Marina Chovin.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 21/05/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Costa Gavras à Marignana

le 14/05/2026

Konstantinos Gavras a fui la Grèce fasciste des colonels à 20 ans, au début des années 1950, pour venir poursuivre…

« Mémoire des jours »

le 14/05/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

Baleine rorqual

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

30 di maghju, 2 ore è mezu dopu meziornu - Palazzu di Ghjustizia

le 21/05/2026

p4 Manif

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca